Drepturile civile și libertatea

Joe Sobran

Vechiul liberalism nu cerea conformitatea în gânduri și sentimente. Cerea doar ca legea să-i trateze pe toți la fel, indiferent de rasă, credință și culoare. Onora libertatea de gândire și opinie, indiferent cât de excentrică, deoarece libertatea individuală era întreaga cheie de boltă a egalității rasiale însăși.

Noul liberalism vrea să reducă societatea la o gloată colectivistă în care până și gândurile și sentimentele personale sunt obiectul supravegherii și corectării statale. Nu permite niciun fel de rezerve private cu privire la agenda sa.

Nu există reguli clare. Pică în sarcina individului să evite chiar și numai să atragă suspiciuni asupra sa. Acuzațiile vagi de bigotism reprezintă norma, deoarece simplul fapt de a fi acuzat reprezintă în sine o dovadă a vinei. În mod firesc, nu există sancțiuni pentru acuzațiile false, deoarece, la fel ca în Uniunea Sovietică, chiar și acuzațiile false ajută la menținerea disciplinei generale prin frică.

Sub noul liberalism, întreaga populație trebuie ținută într-o stare permanentă de intimidare, nesigură pe ceea ce are dreptul să facă și trebuind să ghicească ce înseamnă regulile și cum vor fi puse în aplicare. Aceasta reprezintă o transformare profundă față de vremurile în care americanii presupuneau că sunt liberi să facă orice legea nu le interzicea explicit.

*

Termenul de „drepturi civile” (civil rights) a ajuns să însemne opusul a ceea ce sugerează. Oamenii se gândesc că înseamnă libertate individuală, când de regulă înseamnă puterea statului pusă în favoarea unor grupuri numeroase (oricine este numit „minoritate” de Ted Kennedy). Unii avocați se specializează în domeniul drepturilor civile, ceea ce este întotdeauna un semn rău.

Dacă libertatea înseamnă ceva, înseamnă dreptul natural de a-ți alege compania dorită. Exact asta neagă “drepturile civile”. Dacă statului îi displac alegerile tale de asociere într-o afacere sau probabil într-o școală, te poate pedepsi pentru infracțiunea de „discriminare”.

*

Esența nebuniei liberale o reprezintă convingerea că viitorul este de partea sa. Condamnând trecutul, incapabilă să se gândească la lucrurile permanente, ea crede că știe de pe acum care va fi înfățișarea viitorului. Și își imaginează o Zi a Judecății în care oile progresiviste vor fi separate de caprele reacționare.

Bigotismul – termenul care place atât de mult liberalilor bigoți – înseamnă acum refuzul de a accepta viziunea liberală asupra viitorului: o Nouă Societate a guvernului luminat, a justiției sociale și a eliberării sexuale. Cumva, acest viitor nu sosește niciodată, dar adevăratul credincios îl tot așteaptă și îi osândește pe cei care se îndoiesc de venirea lui.

extrase din eseurile “Regulile jocului”, „Retorica ieftină a drepturilor civile”, “Scrisori pline de ură”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s