Ca la 16 ani

Pare a fi un consens al zilelor noastre că, cel puțin în spațiul occidental, tinerii se maturizează – în sensul de a fi capabili să ia singuri viața în piept – mai târziu decât în alte vremuri. Nu mă refer la “maturizarea sexuală” – coborârea vârstei de începere a vieții sexuale ori accesul timpuriu la activități îngăduite altădată celor mai mari nu e maturizare în sensul de dobândire a discernământului și responsabilității, ci mai degrabă le întârzie.

Cu toate acestea, am putut vedea recent că unii “lideri” (lideri mai degrabă în sensul de călăuze spre prăpastie) europeni promovează scăderea vârstei minime pentru vot la 16 ani ca pe un mare câștig democratic, ca pe ceva dezirabil. De exemplu, fostul candidat al socialiştilor pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, dorea scăderea vârstei legale de vot la 16 ani pe motiv că ”tinerii ştiu ce vor”.

Oare de ce? Îi suspectez deseori de infantilism (deh, oameni formați în Noua Educație, cea ‘68-istă) dar nu cred că nu realizează și ei că nu poți lăsa deciziile politice pe mâna unor adolescenți cu discernământul în curs de formare; să știi că nu-i poți lăsa să conducă pe drumurile publice, să nu-i lași să vândă singuri o casă, dar să ai încredere că pot decide pentru o țară. (Asta dacă, infantilizați de educația modernă fiind, nu le vine cumva firesc și acestor politicieni să fie în același cuget și simțiri cu copiii de 16 ani).

Simplu populism, atunci?

Mai degrabă au căpătat frica de rezultatul votului, frica de scrutinuri electorale.

Cel puțin în schimbările culturale și demografice drastice de astăzi, electoratul matur, cel trecut de o anumită vârstă (de 35-40 de ani, de exemplu) are ceva ce nu au puștii pe care ar vrea uni politicieni să-i cheme la urne:

– au o memorie – știu că în urmă cu 25, 35, 45 de ani peisajul din jur era diferit iar lucrurile, așa cum au fost conduse, au mers spre mai rău (comparați cum arăta societatea franceză dintr-un film de anii ’70-‘80 cu Louis de Funes și cum arată cea de acum)
– au responsabilități, nu-i mai duce nimeni în cârcă și capătă tendința de a alege mai pragmatic
– au o experiență de viață, au trecut de-a lungul timpului prin diverse deziluzii politice.
– sunt mai interesați de a obține beneficii concrete, de a-și proteja unele avantaje certe și de a nu se expune fără sens, de dragul unor lozinci și iluzii, unor potențiale primejdii

În schimb, pentru establishmentul autodeclarat “eurofil” (în fapt, eurofob, pentru că-și bate joc de Europa și europeni), niște electori de 16 ani prezintă unele avantaje certe:

– nu au memorie, experiență, responsabilități;
– pot fi păcăliți cu mărgele colorate, baloane curcubeu, lozinci frumoase, iluzii grandioase și gogoși cu zahăr (“câți ani ai, 16? hai să-ți dea nenea Timmermans o bomboană, vii cu el?”)
– le dai sex (de toate felurile!), ierburi legale și tehno-dance; iar artiștii, dealerii și educatorii de sex îi vor învăța ce trebuie să aleagă
– compensezi la fix voturile “bătrânilor”, votanți prea conștiincioși pentru gusturile establishmentului, prea disciplinați, dar nu în disciplina pe care ar vrea-o ei; și atunci nu mai ai suprize ca Brexit, Trump, Salvini etc.

Evident că singură vârsta nu garantează nicicum raționalitatea rezultatelor scrutinului – sunt foarte mulți factori implicați, de la oferta electorală, calitatea prezentării ei, libertatea și diversitatea mass media, experiența de viață , temeperamentul, bunul simț și inteligența practică a alegătorilor șamd.

Dar neajunsurile și variabilele nu constituie motive care să legitimeze în sine scăderea vârstei de vot la 16 ani. De ce 16 și nu 17 sau 15? De unde știm că mâine nu se va coborî vârsta de vot la 12 sau la cine știe care va fi peste câțiva ani vârsta capacității maritale la o anume comunitate religioasă din ce în ce mai semnificativă, în creștere puternică pe continent?

Doar pentru că “știu ce vor”? Poate și tinerii de 5 ani știu ce vor, vor acadele, se găsesc sigur vreo trei partide să le promită și chiar să le și dea…

Vreți neapărat o schimbare a vârstei minime de votare? OK. Urcați-o la 21!

Foto: captură după sursă