de Alex Gutentag
Bolile transmisibile au modelat întotdeauna civilizația. Consecințele unei epidemii pot dura secole, iar rezultatele multor războaie s-au datorat infecțiilor virale și bacteriene. Variola, de exemplu, a jucat un rol central în cucerirea europeană a Lumii Noi. În timpul războiului civil american, aproape două treimi din decesele soldaților au fost cauzate de boli precum dizenteria și tifosul.
Răspândirea ciumei bubonice prin Europa medievală prezintă unul dintre cele mai clare exemple ale modului în care o boală infecțioasă poate modifica cursul istoriei. Potrivit unor estimări, Moartea Neagră a ucis 30% până la jumătate din populația Europei. Ciuma a redus puternic forța de muncă țărănească, sporind importanța acesteia. Încercările nobilimii de a reduce această tendință au alimentat doar tulburări și revolte țărănești. Odată cu reducerea producției agricole, clasa negustorilor a câștigat influență pe cheltuiala nobililor, creând condițiile necesare lăsării în urmă a economiei bazată pe deținerea de pământ și ale dezintegrării sistemului feudal.
Din 2020 până în 2022, am asistat la o încercare de a se proiecta o inversare a acestui proces istoric. Covid-19, o boală cu multe ordine de mărime mai puțin mortală decât ciuma, a fost exploatată în mod deliberat de elitele conducătoare pentru a crea o ordine neo-feudală. Această regresie a fost marcată până acum de scăderea calității vieții, de creșterea puternică a inegalității și de erodarea libertăților personale și a celor civile. Planurile pentru identificarea digitală și monedele digitale ale băncilor centrale pot accelera și mai mult aceste evoluții, iar rezultatul va fi dominarea totală a unei clase defavorizate fără proprietăți de către elitele ultrabogate și clasa lor de experți tehnocrați.
S-a vorbit mult despre Forumul Economic Mondial, despre președintele său, caricaturalul personaj negativ Klaus Schwab, și despre infiltrarea diferitelor guverne prin programul său „Young Global Leaders”. Devierea atenției spre acest anume grup de actori este util pentru a ilustra modul în care coalițiile de finanțatori, corporații și organizații neguvernamentale care nu răspund în fața nimănui modelează politicile globale.
Sloganurile lui Schwab – „Marea Resetare”, „A patra revoluție industrială”, „Nu vei deține nimic și vei fi fericit” – sunt acum un fel de prescurtare pentru efortul de a sărăci populația lumii și de a extinde tehnologic controlul elitelor.
Această agendă, totuși, nu trebuie să fie legată de o anumită organizație sau grup de lideri. Dorința elitelor de a subjuga restul lumii nu este o „teorie a conspirației”, ci un model de conflict de clasă evident din istoria lumii. Rezultatul acestui conflict, care acum agită atât un câmp de luptă tangibil, cât și un altul digital, va determina forma lumii viitoare.
Pe măsură ce canalele de distribuție semnalează că este acceptabil și chiar amuzant să critici politicile Covid, se pune întrebarea: De ce nu există nicio explicație în fața publicului cu privire la eșecul uluitor și daunele masive ale acestor măsuri? Răspunsul este că aceste politici au avut prea puțin de-a face cu virusul în primul rând.
Acum, că narațiunea Covid a devenit o vulnerabilitate pentru elite, pandemia se „termină”, dar agenda de „resetare” care stă la baza răspunsului la pandemie rămâne la fel de puternic în joc. Dacă nu va fi întâmpinată cu rezistență, această agendă va fi un proces care va dura de zeci de ani – unul care a început cu lockdownuri și pașapoarte de vaccinare și va continua cu proliferarea sistemelor de identificare digitală și a monedelor digitale ale băncilor centrale.
Am fost încurajați să vedem fenomenele din ultimii doi ani drept urmări naturale ale unei pandemii, dar majoritatea făceau de fapt parte dintr-o schemă mai amplă de subminare a clasei mijlocii și muncitoare, de normalizare a societăților de tip ”actele la control, vă rog” și de a pune capăt sistemului monetar pe bază de consimțământ, așa cum îl cunoaștem noi.
În 2019, bancherii centrali s-au fost hotărât să „regândească” economia globală, așa cum a rezumat la acea vreme un articol din Financial Times. Covid a fost acuzat că a determinat o criză financiară globală în 2020, dar această criză era deja în mișcare în 2019, când o criză a pieței împrumuturilor pe termen scurt între bănci a determinat Rezerva Federală să injecteze sute de miliarde de dolari în sistemul financiar pentru a-l opri dintr-o catastrofă totală de lichiditate. Lockdownurile impuse în martie 2020 au întărit în mod convenabil activele financiare și giganții monopolistici în detrimentul contribuabililor și al întreprinderilor mici; profiturile Amazon au crescut, în timp ce aproape 40% dintre întreprinderile mici americane au scăzut până la sfârșitul anului.
În aceeași perioadă, firme de investiții precum BlackRock au cumpărat cartiere întregi de case unifamiliale, o mișcare cu potențialul de a elimina pentru mii de familii posibilitatea de a dobândi niște proprietăți imobiliare de nivel minimal. Acest lucru este semnificativ, deoarece proprietatea asupra casei, deja în scădere la nivelul populației, a fost cândva motorul prosperității clasei de mijloc, permițând familiilor să se consolideze și să-și transmită averea.
Între timp, în lumea în curs de dezvoltare, tendințele de alfabetizare și ieșire din sărăcie, înainte în plină îmbunătățire, s-au inversat. Organizația Națiunilor Unite a prezis că decesele cauzate de foamete și malnutriție induse de izolare vor depăși decesele de Covid la nivel global. Până în prezent, 31 de milioane de elevi încă nu s-au întors la școală în lumea în curs de dezvoltare, ceea ce coincide cu aproape 100 de milioane de oameni împinși în sărăcie și cu o creștere dramatică a muncii copiilor și a analfabetismului. Cu toate acestea, bogăția miliardarilor lumii a crescut cu 5 trilioane de dolari.
Nu este greu de văzut cum disperarea, ignoranța și instabilitatea crescânde pot face populația globală mai ușor de controlat de către elite. Odată cu aceste schimbări economice și sociale au venit și transformări politice care au subminat normele liberal-democratice. Deși există multă îngrijorare cu privire la potențiala dezvoltare a unui sistem de credit social în Occident, mulți oameni nu realizează că un precursor al creditului social a fost deja testat pe noi: pașaportul de vaccinare.
Deoarece vaccinurile Covid nu au oprit transmiterea (așa cum a recunoscut directorul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, Rochelle Walensky în august 2021), un card de vaccin a servit doar drept simbol pentru a demonstra că purtătorul avea opiniile corecte sau, cel puțin, credea în experții potriviți. Nu a fost niciodată o măsură de atenuare plauzibilă, iar scopul ei real a fost pedepsirea celor nevaccinați pentru ”impuritate” politică. Deși binar și nesofisticat, acest lucru este similar în practică cu un scor de credit social care îi poate respinge pe cetățeni. În Canada, de exemplu, persoanelor nevaccinate nu li se permitea să călătorească în trenuri sau avioane – exact una dintre pedepsele ce li se pot întâmpla celor care se află pe lista de persoane „discreditate” a Curții Supreme chineze.
Clasele conducătoare occidentale au organizat, de asemenea, un exercițiu rudimentar de confiscare a activelor financiare. Înghețarea de către băncile canadiene a conturilor legate de protestul Convoiului pentru Libertate al camionagiilor a fost o dovadă a dorinței industriei financiare de a anula disidența. Acest lucru a fost făcut nu numai în interesul statului, ci și al băncilor, care sunt profund legate de pașapoartele de vaccinare, monede digitale și legitimații digitale.
Fondul Monetar Internațional promovează acum monedele digitale ale băncilor centrale în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare. FED se gândește în prezent să emită un dolar digital, iar Apple intenționează să lanseze un permis de conducere digital. China a lansat o monedă digitală, iar Jamaica, Zambia, Kenya și India sunt aproape să îi urmeze exemplul. Guvernul Regatului Unit a semnat un contract cu firma multinațională de contabilitate și consultanță Deloitte pentru a dezvolta un nou sistem de identificare digitală, iar Canada intenționează să lanseze ID-uri digitale la îndemnul Asociației Bancherilor Canadieni. Între timp, firmele de pe Wall Street își extind strategic poziționarea în investițiile în blockchain.
„Odată cu aceste schimbări economice și sociale au venit și transformări politice care au subminat normele liberal-democratice”.
Trecerea către ID-uri digitale și monedele digitale ale băncilor centrale fac parte dintr-o schimbare economică mai amplă. Corporațiile sunt deja supuse ratingurilor ESG (de mediu, sociale, de guvernare), astfel încât comportamentul lor poate fi modelat pentru a se potrivi priorităților instituțiilor financiare în numele „diversităţii”, „sustenabilității” și a altor valori abstracte. Nu numai că scorurile ESG pot fi folosite pentru a descuraja investitorii de la criptomonede descentralizate precum Bitcoin , dar și agențiile de credit au început să folosească scorurile ESG pentru a modifica ratingurile de credit pentru corporații.
Clasa conducătoare folosește, astfel, ESG pentru a promova o agendă specifică care poate produce schimbări societale radicale. Acesta este ceea ce înseamnă efectiv „capitalismul părților interesate”: întreprinderile nu sunt reorientate pentru a servi interesele comunităților, clienților sau lucrătorilor, ci pentru a servi ideologiei părților interesate ale elitei, de care companiile depind pentru a-și menține valoarea de capital.
Se presupune că acest capitalism al părților interesate poate fi avansat prin combaterea schimbărilor climatice ca principală motivație. Cu toate acestea, planurile unor entități precum WEF implică o dependență din ce în ce mai mare de serviciile digitale și de stocarea datelor. Centrele de date necesare pentru astfel de planuri au deja amprente de carbon echivalente cu cele ale industriei aviatice, iar consumul lor de energie este de așteptat să se extindă.
Acest lucru face ca schimbările climatice să fie mai mult un pretext pentru a afirma controlul, mai degrabă decât o motivație plauzibilă în spatele ratingurilor ESG. Motivul pentru care directori precum CEO-ul BlackRock, Larry Fink, susțin capitalismul părților interesate este că acesta permite industriei financiare să lase deoparte interesele imediate ale acționarilor în favoarea unui plan ulterior pe termen lung.
Deci, care este acest plan pe termen lung? Dacă un ID digital și monedele digitale ale băncii centrale sunt utilizate în tandem cu principiile ESG, băncile și guvernele vor avea capacitatea de a pune pe lista neagră cetățenii care nu se conformează. Rentabilitatea nu mai este singurul scop – scopul este, de asemenea, de a schimba, în primul rând, modul în care tranzacțiile economice au loc, astfel încât acestea să devină mai asemănătoare unei forme de robii decât schimbului monetar. În loc de sume de bani, un cont bancar ar ajunge să reprezinte un fel de jetoane care ar putea fi activate și dezactivate în funcție de comportamentul bun sau rău al titlularului.
Pașaportul pentru vaccin și represiunea împotriva disidenței Covid au servit drept test pentru acest model. Dar incapacitatea persoanelor nevaccinate de a accesa o sală de sport sau un bar va păli în comparație cu tipurile de pedepse care pot fi aplicate printr-un astfel de sistem – nu doar pentru membrii vreunei opoziții politice, ci și pentru familiile lor sau pentru oricine îndrăznește să-i ajute.
Argumentele bazate pe date despre eficacitatea lockdownurilor, măștilor și vaccinurilor au servit în multe feluri ca o distragere a atenției de la semnificația politică mai mare a ceea ce s-a întâmplat. O înțelegere științifică sau medicală a Covid nu poate merge mai departe, pentru că prea puțin din răspunsul la pandemie a avut vreo validitate științifică. Pentru o mare parte din acest fiasco, am fost încurajați să nu credem propriilor noștri ochi și să ignorăm dovezile observabile în favoarea unei propagande evident absurde. Acum, că această vrajă a fost ruptă, mulți s-au întrebat ce va urma mai departe.
Politicile Covid au servit ca instrumente temporare pentru a spori puterea clasei conducătoare, dar aceleași scopuri pot fi atinse în mod egal prin război, inițiative climatice sau alte crize declarate de stat. Pe măsură ce ideea unei „Mari Resetări” continuă să fie respinsă drept teorie a conspirației, guvernele, băncile centrale și ONG-urile devin din ce în ce mai explicite cu privire la planurile lor.
Orice nouă presupusă urgență poate fi manipulată de instituțiile financiare pentru a iniția sisteme de control total. Odată realizate pe deplin, aceste sisteme pot fi imposibil de combătut. Totuși, așa cum a ilustrat convoiul camionagiilor canadieni, această mișcare este un mare joc de ruletă pentru elite.
Publicul are încă voința și capacitatea de a organiza rezistența prin proteste, acțiuni sindicale și nesupunere civilă. O astfel de rezistență este esențială pentru oricine nu își dorește să trăiască într-o distopie dezumanizantă și de coșmar.
Traducere după https://www.compactmag.com/article/the-great-reset-is-real
Reacționarii 