Imperiul trezit

Viitoarea confluență între justiția socială și neoconservatorism

de Christopher Mott

Puncte cheie

• Susținătorii primatului american în cadrul politicii externe a Statelor Unite se bazează din punct de vedere istoric pe tendințele ideologice predominante ale vremii pentru a justifica intervenționismul în străinătate. Noua față „trezită” (woke – vigilantismul progresist-revoluționar ce a urcat la un nou nivel corectitudinea politică – n.n.) a hegemoniei americane și a proiectelor de imperiu este concepută pentru a proiecta SUA drept o poliție morală internațională, mai degrabă decât o mare putere convențională – iar rezultatul este neo-imperialismul cu o față morală.

• Acesta este un proces iterativ și sistemic cu o logică internă, nu una controlată de o cabală globală: atunci când raționalizările mai vechi ale primatului, hegemoniei și intervenționismului par învechite sau nu mai sunt convingătoare, o nouă rațiune care să reflecte mai bine normele clasei conducătoare ale epocii este adoptată ca înlocuitor. Acest lucru se datorează faptului că noua schemă este utilă pentru întreținerea sistemului de putere existent.

• Apariția unei politici „trezite” (woke) condusă de activiști, orientată spre justiție socială – în special printre membrii mediului academic, mass-media și clasa managerială profesională – a oferit cea mai recentă justificare ideologică pentru intervenționism și a fost ușor adoptată de SUA. Aceste grupuri woke au acum un nivel și mai mare de relație simbiotică cu actorii statali.

• Selecția profesională și avansarea în aceste condiții necesită semnalarea de către elite a loialității față de universalismul „progresist” ca tendință ideologică, susținută de stat, care alimentează și mai mult impulsul către intervenționism. Această combinație de factori încurajează un nou consens instituțional și de elită în jurul șiboletelor (termeni-cheie prin care membri unui grup se recunosc ca fiind parte din grup – n.n.) aflate pe val.

• Poziția hegemonică emergentă și imperialismul ei moral sunt în contradicție cu o evaluare sobră și realistă a intereselor SUA pe scena mondială, deoarece creează obiective insuportabile, maximaliste și utopice care se ciocnesc cu realitățile concrete pe care trebuie să se bazeze marea strategie a SUA.

• Tendința liberală atlantistă de a împinge moralismul și ingineria socială la nivel global are un potențial imens de a genera contrareacții în societățile străine, în special non-occidentale, care vor ajunge să identifice Occidentul ca întreg cu tot felul de idealuri progresiste de nișă, moderne – stimulând și motivând astfel noi forme de antioccidentalism.

Citiți lucrarea completă în limba engeză la linkul de descărcare.

DESCARCĂ PDF

Rezumat

Aripa intervenționistă a instituțiilor de politică externă a Statelor Unite – „The Blob” – are o lungă istorie în utilizarea tendințelor moraliste dominante pentru a servi drept justificări ideologice pentru politicile expansioniste. De la președinții William McKinley și Woodrow Wilson, până la promovarea democrației militante a administrației George W. Bush, acest proces s-a schimbat adesea pentru a se adapta la zi  înclinațiilor și părtinirilor înrădăcinate ale clasei care elaborează  politica externă. Cea mai nouă iterație a acestui proces este adoptarea cauzelor și retoricii justiției sociale (de la LGBT la ”antirasism” sau ”combaterea încălzirii globale” – n.n.) ca obiective explicite ale politicii externe a Statelor Unite.

O astfel de utilizare și armonizare a limbajului justiției sociale pentru a promova obiectivele de politică externă liberale ale Blob este deosebit de evidentă împotriva regiunilor și țărilor în care Occidentul crede că este contestat în mod activ status quo-ul Ordinului Internațional Liberal (LIO) sau în care încearcă să justifice militar și economic intervenţii pe baze normative.

Totuși, mai degrabă decât o conspirație coordonată, direcționată de la o organizație centrală sau de o dorință conștientă a participanților, acest proces de adoptare, încorporare și cultivare a unor noi rațiuni pentru a susține ceea ce este o cultură strategică idealistă și internaționalistă în Statele Unite a devenit ceva de rutină. Această înrădăcinare a moralismului sistemic în aparatul american de securitate națională a fost facilitată și este, cel puțin parțial, condusă, de o clasă profesionistă extrem de competitivă care luptă pentru a-și asigura poziția în sistem utilizând semnalizarea virtuții pentru a demonstra solidaritatea de clasă în rândurile lor superioare.

Acest mecanism mimetic stimulează împingerea limitelor și urmărirea cauzelor curente (mimetism normativ) – dar întotdeauna în serviciul nevoilor imperiale ale statului în care expansionismul și primatul sunt privite ca triumful unei concepții americane universalizate despre virtute asupra acelor forțe care sunt privite ca fiind fiind de „partea greșită a istoriei”. În astfel de condiții moraliste, prudența, moderația și concepțiile mai înguste ale interesului – prevederi ale realismului – ar putea fi efectiv denigrate ca făcând posibile opresiunea și nedreptatea.

Actuala încarnare woke a evanghelismului globalist american caută nu numai să schimbe guvernele altor națiuni, ci să le reconstruiască înseși propriile culturi conform modelului progresist occidental. Modul universalist în care proiectează valorile umane ar putea fi aplicat cu ușurință pentru a încălca sau submina suveranitatea sistemelor politice sau culturale alternative și pentru a justifica pentru publicul intern occidental acele intervenții în numele „responsabilității morale”.

Această carte albă încearcă să elucideze procesele și mecanismele adesea ascunse care au condus la consolidarea acestui „imperiu woke” al cosmopolitismului moralist: rădăcinile sale istorice, tendințele prezente și posibila evoluție viitoare. De asemenea, este concepută ca un ghid pentru susținătorii realismului și reținerii: pentru a-i ajuta pe realiști să înțeleagă natura rezistenței pe care probabil o vor întâmpina din partea anumitor sectoare ale instituției politicii externe și a simpatizanților lor, atunci când vor încerca să realinieze obiectivele politicii externe ale SUA în acord cu niște interese naţionale mai limitate şi concrete.

Traducere de la https://peacediplomacy.org/2022/06/27/woke-imperium-the-coming-confluence-between-social-justice-and-neoconservatism/