Ce a văzut Del Noce

Michael Hanby

Nu există ideolog mai mare, nici mai sincer convins în propria-i amăgire de sine, decât pragmaticul care e convins că n-are nicio ideologie. Elita noastră progresistă e plină de inși a căror credință nestrămutată în propria corectitudine îi ușurează de povara cunoașterii de sine. Și totuși, pragmatismul este cadrul în care trăim cu toții în prezent, ne mișcăm și ființăm, este orizontul dincolo de care nu putem vedea. Ca să cuprindem cu mintea acest lucru, avem nevoie de perspectiva cuiva din afară.

Continuă lectura →

Dogmaticii barbari și revoluția

R.J. Snell

În penultimul meu an de colegiu, am citit și m-am lăsat convins de cartea lui Alan Bloom, Closing of the American Mind („Închiderea minții americane”), care era „o meditație despre starea sufletelor noastre”, iar Bloom clar știa câte ceva atât de despre sufletele noastre, cât și despre minți. Ca urmare, după ce mi-am început propria carieră didactică, reveneam deseori la textul lui Bloom ca să mă ajute să-mi înțeleg învățăceii, și, în general vorbind, mi-a fost utilă.

Continuă lectura →

Lumea noastră cea nouă, fără de rude și neamuri

de Scott Beauchamp, 16 august 2019 | preluare de pe Alternativa de Bun Simț

Cuvântul japonez kodokushi s-ar putea traduce aproximativ ca „moartea în singurătate”. Probabil că e un termen cam prea poetic pentru ceea ce vrea să descrie, căci evocă, fără îndoială, romantica imagine a călărețului singuratic care se îndepărtează, stoic, pierzându-se în uitare. Un cowboy existențial aplecat în șa, pornit spre orizontul în amurg, întruchipând întreaga energie a eroului hoinar, pe care lumea noastră contemporană pune atât de mare preț. Apoteoza libertății din societatea occidentală actuală fiind o atomizare completă a sinelui, o desfacere a tuturor legăturilor care ne țin în frâu, kodokushi sună aproape ca un ideal spre care să aspiri. Continuă lectura „Lumea noastră cea nouă, fără de rude și neamuri” →

Amenințarea vigilantismului revoluționar

de Rod Dreher

Sunt de acord cu unul dintre cititorii acestui blog, Matt din Virginia, care spune despre conservatorii americani că privesc realitatea culturală cu atâta stupidă naivitate și că au rămas atât de înțepeniți într-o schemă de joc a anilor 1980, încât chiar cred că adevărata amenințare la adresa libertății vine dinspre Stat. De fapt, spune Matt (și are dreptate), Capitalismul Vigilent-Revoluționar (Woke Capitalism) este o la fel de mare amenințare, dacă nu cumva și mai mare. Iată ce scrie Matt: Continuă lectura „Amenințarea vigilantismului revoluționar” →