Totalitarismul ce se apropie

de Rod Dreher

Nu doar eu cred că Statele Unite alunecă într-un totalitarism dirijat de curentul revoluționaro-justițiarist. Profesorul universitar Andrew Michta, într-un articol apărut săptămâna trecută în „Wall Street Journal”, spune că America se află într-un proces de „re-segregare” (link, aici). Citez: Continuă lectura „Totalitarismul ce se apropie”

Neofeudalismul și neopropovăduitorii legitimității sale

Oligarhii de azi se bizuie pe un „intelo-cler” modern, covârșitor progresist, pentru propria legitimitate

Joel Kotkin

Cu partidele și curentele populiste câștigând influență nu numai în America de Nord, ci și în Europa și America Latină, mulți s-au apucat să prezică o nouă eră a autoritarismului, ca acela descris de George Orwell în 1984 sau de Margaret Atwood în Povestea slujitoarei. Dar modelul mai probabil pentru viitoarea tiranie este Minunata lume nouă a lui Aldous Huxley, unde stăpânii nu sunt niște fosile stalinoide sau niște fundamentaliști fanatici, ci cadrele de conducere blânde și raționale cunoscute sub numele de Controlori Mondiali. Continuă lectura „Neofeudalismul și neopropovăduitorii legitimității sale”

Două căi, o singură utopie

Atât comunismul cât şi democraţia liberal-progresistă sunt considerate de către adepţii lor a fi stadii ultime şi optime ale evoluției politice: sfârşitul istoriei înţelese ca serie de transformări structurale. Potrivit marxiştilor, comunismul avea să fie sfârşitul acestor transformări, cu alte cuvinte nu exista nicio raţiune sau motiv ca în urma lui să apară vreun alt sistem mai bun. În mod similar, nu poate apărea nimic nou şi mai bun după democraţia liberală care, potrivit convingerii unanime, deşi rareori formulată direct, ar fi epuizat şirul de transformări structurale. După părerea categoriei aferente de adepți, fiecare din cele două regimuri ar fi atins maximul a ceea ce omenirea poate atinge la nivel politic, astfel că pe viitor istoria nu ar mai putea însemna decât o perfecţionare a sistemului respectiv: comunismul ar perfecţiona și mai mult sistemul comunist, iar democraţia liberală, pe cel liberal-democrat, în forme tot mai progresiviste. Continuă lectura „Două căi, o singură utopie”