Proasta educație a elitelor Americii

Bari Weiss

Părinții cu dare de mână, speriați că nu vor fi pe placul noilor dogme din școlile particulare unde și-au înscris copiii, încep să se organizeze în taină.

Disidenții folosesc pseudonime și își închid videocamera, când se întâlnesc clandestin pe Zoom ca să discute. De obicei, grupul lor coordonează antrenamentele de fotbal european ale copiilor sau organizează care copil în a cui mașină să se suie; acum, însă, ei se adună ca să schițeze strategii. Ei spun că ar avea de înfruntat repercusiuni serioase, dacă ar ști cineva că stau de vorbă. Continuă lectura „Proasta educație a elitelor Americii”

Prizonieratul societăților – va fi lumea întreagă într-o zi ca Hollywoodul?

Tyler Durden

Scriu rareori despre Hollywood sau industria filmului, în primul rând pentru că există o mare varietate de analiști și youtuberi în mass-media alternative care discută despre bizarele comportamente și transgresiuni ale Orășelului de Staniol, și o fac zilnic. Totuși, mi se întâmplă când și când să constat că evenimentele de la Hollywood reflectă o dinamică mult mai larg prezentă în cultura noastră și că trebuie abordată imaginea de ansamblu. Continuă lectura „Prizonieratul societăților – va fi lumea întreagă într-o zi ca Hollywoodul?”

Turnătorie pentru justițiarismul social

de Rod Dreher

Jonathan Turley, profesor de drept, despre cum avansează totalitarismul „de catifea” la Universitatea Syracuse (sursa, aici):

Legea a tras dintotdeauna o linie între abuz și omisiune, atunci când se ia în considerare o ilegalitate, dar Universitatea Syracuse este pe cale să eradicheze orice reală distincție de acest fel în noile reguli propuse de profesorul Keith Alford, primul responsabil cu „Diversitatea” și „Incluziunea” al acestei universități. Conform noilor reguli, studenții vor fi pedepsiți pentru simplul fapt că au fost martori la incidente „motivate de prejudecată” și „acte de ură”. Schimbarea a fost solicitată de grupul #NotAgainSU, care a cerut exmatricularea „persoanelor care au fost martore la astfel de evenimente sau erau prezent, dar nu au luat parte”:

Alford a trimis un e-mail în care îi avertiza pe studenți (vezi aici):

„Codul de conduită al studenților a fost revizuit, pe baza opiniilor voastre, pentru a stipula că încălcările codului care sunt motivate de prejudecată – inclusiv conduita motivată de rasism – vor fi pedepsite cu mai multă severitate. De asemenea, universitatea a revizuit codul pentru a arăta clar când pot fi trași la răspundere spectatorii la un incident și complicii. Codul va fi pregătit și distribuit pentru a fi semnat de studenți la toamnă.”

Nu merge chiar atât de departe pe cât a cerut grupul de studenți, adică până la exmatriculare; de asemenea, nu se arată foarte clar cum vor fi judecate tăcerea sau non-intervenția, în orice circumstanțe date. Această incertitudine îi va determina, garantat, pe mulți să se conformeze, în vorbe sau în fapte, pentru a evita orice fel de risc de a fi supuși unei acuzații de „prejudecată”, care le poate aduce mari prejudicii. Universitatea a mai avertizat și că vor fi instalate noi camere video în „spațiile de recreere de la parter”, în „zonele comune” și în ascensoarele din cămine. Așadar, orice student care nu acționează imediat va fi observat și, după toate probabilitățile, riscă să fie anchetat sau acuzat, conform noilor reguli.

Mai mult: Continuă lectura „Turnătorie pentru justițiarismul social”

Acestea nu sunt proteste ci ceremonii religioase

de James McElroy

Bine ați venit la Vigilantismul liturgic, care imită cultul creștin.

Am fost martor la ceva ciudat într-un parc din New York. Un grup de femei stătea în cerc în mijlocul unei peluze întinse. Hainele lor negre contrastau cu nuanțele verii. Ignorându-i pe cei care stăteau la bronzat, femeile au început să îngenuncheze ușor, intonând încet ceva. Au repetat formula aceea de trei cuvinte. Ceea ce șoca era familiaritatea acelei scene; orice antropolog cu mintea la el ar fi recunoscut un ritual religios. Continuă lectura „Acestea nu sunt proteste ci ceremonii religioase”

Revoluționarii justiției sociale, burghezii bolșevismului

de Rod Dreher

Citesc una dintre cele mai bune cărți pe care le-am văzut vreodată: The House of Government: A Saga of the Russian Revolution, a istoricului Yuri Slezkine. Este o istorie masivă – peste o mie de pagini – a mișcării bolșevice, concentrată pe oamenii care au trăit într-o enormă clădire de apartamente construită pe celălalt mal al râului Moscova față de Kremlin, pentru elitele de partid. În anii 1930, în timpul epurărilor, a fost cea mai periculoasă adresă din țară. Serviciile secrete veneau acolo după oameni tot timpul. Continuă lectura „Revoluționarii justiției sociale, burghezii bolșevismului”

Drepturile civile și libertatea

Joe Sobran

Vechiul liberalism nu cerea conformitatea în gânduri și sentimente. Cerea doar ca legea să-i trateze pe toți la fel, indiferent de rasă, credință și culoare. Onora libertatea de gândire și opinie, indiferent cât de excentrică, deoarece libertatea individuală era întreaga cheie de boltă a egalității rasiale însăși. Continuă lectura „Drepturile civile și libertatea”