Neagă, respinge, defăimează, domină

De la imigrație și până la supravegherea cetățenilor americani de către Serviciile Naționale de Securitate în alianță cu megacorporațiile de înaltă tehnologie, și de la teoria critică rasială la transgenderism, marile bătălii politice sunt inițiate și câștigate de progresiști folosind din nou și din nou aceleași metode de acțiune. Aidoma unui supervirus rezistent la antibiotice, agenții politici cei mai eficienți ai zilelor noastre și-au dezvoltat anumite reflexe care nu-i lasă să-și omoare gazda pe care o parazitează.

Continuă lectura „Neagă, respinge, defăimează, domină”

America în care am crescut eu dispare văzând cu ochii

de Zoe Strimpel


Mi-am petrecut copilăria și adolescența în zona orașului Boston a anilor ‘80 și ‘90, înconjurată peste tot în jur de mari centre ale științei și educației, ca Harvard și MIT. Mi se părea de la sine înțeles că trăiesc în epicentrul producției de cunoaștere, al geniului științific și al forței academice în general, precum și al răspunsului lor în ultimă instanță capitalist: o industrie a biotehnologiei care mergea înainte ca o torpilă, stabilind agenda de interes pentru întreaga lume.

Continuă lectura „America în care am crescut eu dispare văzând cu ochii”

Răspunsul la corectitudinea politică nu este mai multă libertate de exprimare, ci o vorbire mai bună

În mintea conservatorilor, persoane de bună credință dar naive și puțin cam demodate, există în societate un fel de piață a ideilor, unde persoane dotate cu simț civic se întâlnesc și discută cinstit, deschis despre problemele timpului și despre modul în care acestea ar putea fi soluționate. Așa cum există o piață a bunurilor de consum, există și o piață transparentă și corectă a ideilor. Chiar dacă apar divergențe – sunt chiar inevitabile, de fapt – ele se tranșează prin puterea argumentelor, în condițiile în care ne păstrăm permanent respectul reciproc și civilitatea.

Continuă lectura „Răspunsul la corectitudinea politică nu este mai multă libertate de exprimare, ci o vorbire mai bună”

Era drepturilor omului ne-a dezamăgit

De peste 70 de ani am intrat în era drepturilor omului, dar lumea nu e cu nimic mai pașnică sau mai tolerantă

de Roger Kiska

După atrocitățile petrecute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liderii și marii gânditori ai Europei au căutat să smulgă autoritatea din mâinile guvernelor, care de mult prea mult timp tindeau spre tiranie, și s-o dea individului. Zelul cu care filozofii legalității încurajau fix ideile iluministe care culminaseră în Franța anului 1793 cu o vărsare imensă de sânge ar fi trebuit măcar să pună un pic de pauză acestui curent. Dar autonomia personală a devenit între timp un lucru sacru, iar legea naturală a cedat locul pozitivismului moral. În 1948, Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost proclamată la Paris și a început oficial era drepturilor omului.

Continuă lectura „Era drepturilor omului ne-a dezamăgit”

Patru mari întrebări pentru Contrarevoluție

Căutând claritatea în contradicții

de N. S. Lyons

Eram pe la mijlocul unui articol lung și destul de diferit de cel de față, când am ajuns în final la concluzia că nu prea am de ales și trebuie mai întâi să-l scriu pe acesta. În ultimele săptămâni, gândurile mi-au fost tulburate de o serie de întrebări, pe care până la urmă m-am simțit obligat să le pun pe hârtie.

Continuă lectura „Patru mari întrebări pentru Contrarevoluție”

Marea trădare de sine

Lumea va fi un loc mult mai bun, dacă avem curajul să înfruntăm stafiile care ne bântuie.

Tessa Lena

O anecdotă rusească sună așa: un pui de dinozaur își mănâncă părinții. Ca urmare, puiul de dinozaur e pus sub acuzare, iar când judecătorul îl întreabă dacă e adevărat că și-a mâncat părinții, micul dinozaur confirmă. Scârbit, judecătorul spune: „O, Doamne, ce fel de ființă mai poți să fii după ce ai făcut așa ceva?!” „Sunt un orfan, un mic orfan, un biet orfaaaaan!” se văicărește micul dinozaur și izbucnește în plâns. 

Continuă lectura „Marea trădare de sine”

Opțiunea Benedict pentru disciplinele umaniste

Rod Dreher

Universitatea California din Santa Barbara vrea să angajeze un profesor de alchimie woke (vezi aici):

(Migrații queer

Departamentul de Studii Feministe al Universității California din Santa Barbara invită candidaturi pentru un post cu posibilitate de titularizare, la nivelul de asistent universitar în domeniul migrațiilor queer. Cercetarea se poate axa pe geografiile trans/queer, imigrație și migrație, diferențiere rasială, decolonizare și fluxuri umane, ideatice și materiale peste granițe. De un interes deosebit pentru noi sunt abordările metodologice inovatoare în materie de cetățenie de gen și sexuală, discursurile apartenenței și drepturilor omului, în contextul violenței de stat și al violenței sociale împotriva comunităților LGBTQ, în cadre istorice sau contemporane, naționale și transnaționale. Postul face parte dintr-o inițiativă de angajare colectivă în domeniul migrației/imigrației, la nivelul întregului campus, în ideea unei colaborări permanente între cadrele universitare angajate.)

Vă puteți imagina cum ar fi să vă pierdeți timpul, banii și energia mentală, studiind asemenea gunoaie? Cum spunea un urmăritor de-al meu de pe Twitter:

Continuă lectura „Opțiunea Benedict pentru disciplinele umaniste”

Intelighenția absolutistă

Trendul cultural dominant astăzi în occident caută să șteargă din viața politică orice urmă religioasă tradițională, acționând cu precădere împotriva creștinismului, mai ales împotriva confesiunii dominante din fiecare țară. Totul are loc pe fondul însușirii ideilor iluministe de către unii din intelectualii acelei stângi ce place capitalului, adică o stângă ce presupune ecologism trivializat și redus la o sumă de dogme simplificate, politizarea sexualității și asumarea cu bucurie a statutului de etern bursier al capitalului financiar.

Continuă lectura „Intelighenția absolutistă”