Un duh umblă prin întreaga lume căutând să-i schimbe chipul. Este duhul Revoluției care caută să răstoarne temeliile firescului și vieții.
Fie că îi găsim punctul de plecare în revoluția franceză, fie, mai degrabă, înaintea acesteia, Revoluția, motorul răului, mărșăluiește în continuare sub diferite chipuri: de la teroarea iacobină la revoluția socialistă, de la cea comunardă la cea bolșevică, trecând apoi prin anarhismul libertin șaizecișioptist către liberal-progresivismul nivelator de astăzi – în fond, măști diferite pentru epoci diferite, urmându-și consecvent drumul către ceea ce numește refondarea lumii pe baze noi – o lume nouă, cu un om nou.
Pe unde trece, acest duh seamănă alienare, suferință, crimă, rapt și robie.
Finalul căutat al drumului implică mai întâi dezintegrarea omului și lumii pe care o știm – sau pe care poate nu o mai știm, pentru că deja începem să nu o mai recunoaștem.
Noi știm că o lume nouă și un om nou nu sunt posibile aici, chiar dacă încep a se preface de aici. O prefacere care este blândă și pașnică și care-și are originea într-o împărăție nefăcută de om. În schimb, nu poți întemeia o lume nouă și un om nou pe crimă și pe înrobire. Nu poți ajunge la promisul tărâm al făgăduinței sacrificând sufletele oamenilor și smintind copiii. Dezintegrarea lumii vechi va însemna doar prăbușirea ei și atât, căci lumea nouă poate fi doar Împărăția Cerului.
Prin Revoluție înțelegem o mișcare și un proces care urmărește să distrugă o ordine legitimă și să o înlocuiască cu o stare de lucruri nelegitimă.
Deși cunoaștem că încercările sfârșitului acestei lumi nu vor putea fi evitate și știm că lupta trebuie să fie una în primul rând spirituală și că salvarea o vom găsi doar în Mântuitor și în Biserica Sa, știm, totodată că orice piedică pusă și orice ridicare a măștilor luate de răul revoluționar și punerea acestuia în lumină îi poate limita efectele, îl poate întârzia și ne poate da un oarecare răgaz. Pentru a răscumpăra vremea, pentru a ne salva sufletele, pentru a mai face puțin bine într-o lume acoperită de rău.
Vom încerca să facem cunoscute și să punem în lumină mișcările Revoluției, deghizările ei, efectele sale distructive asupra lumii, asupra civilizației noastre, asupra comunităților noastre și, în final, asupra fiecăruia dintre noi ca persoane; vom încerca să identificăm provocările concrete cărora vom fi siliți să le facem față și căile prin care putem supraviețui.
“Contra-revoluția nu are nimic dintr-o revoluție, la fel cum întoarcerea de la boalã la sãnãtate nu are nimic din trecerea de la sãnãtate la boalã.” (Joseph de Maistre)
Reacționarii 