Care este diferența dintre ideologia toleranței și acceptării, impusă de progresismul evangheliei răsturnate, și legea îngăduinței și iubirii, propovăduită de Hristos? Continuă lectura „Lumea răsturnată”
Lună: mai 2020
Minciuni interzise
de Anthony Esolen
„Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este”, spune Iisus (Evanghelia după Matei, 5:37). Căci diavolul „de la început a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii”. (Evanghelia după Ioan, 8:44). Să ne aducem aminte de minciuna primordială, rostită pentru ca moartea să poată fi adusă pe lume: „Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”. (Facerea, 3:4-5).
Neo-creștinii
de Arhiepiscopul Averchie de Syracusa
Fără cruce, fără lupta (cu patimile), nu poate exista mântuire! Aceasta este ceea ce ne învață creștinismul adevărat. Învățătura despre războiul cu patimile, despre purtarea crucii, este ca un fir roșu ce străbate Sfintele Scripturi și întreaga istorie a Bisericii. Continuă lectura „Neo-creștinii”
Un trădător al clasei vigilantiste
Rod Dreher
Vă salut, cititori. Am condus toată ziua. Trebuie să ajung în curând la o petrecere – mâine merg la o nuntă, iar seara asta, la petrecerea burlacilor – deci nu o să am timp să mă uit pe toate comentariile zilei, până mai târziu. Dar vreau să vă arăt această scrisoare uluitoare pe care am primit-o de la un cititor. Ştiu cum îl cheamă, l-am verificat online și este cine pretinde că e. Am omis câteva detalii pentru a-l proteja. Iată ce scrie: Continuă lectura „Un trădător al clasei vigilantiste”
Cum poate fi (și trebuie să fie) răsturnată dictatura relativismului
de Joshua Hren
Pare că relativismul ar trebui să fie cel mai blând legiuitor. Adică o doctrină potrivit căreia “adevărurile” și morala nu au nicio bază absolută și imuabilă, ci reprezintă mai degrabă convenții rezultate dintr-un vast număr de contexte istorice sau culturale: să fie, cumva, relativismul întruparea smeritei plecăciuni în fața unui număr indefinit de noțiuni care definesc “binele” și “răul”? Metafora revelatoare a papei Benedict al XVI-lea în ceea ce privește relativismul – și anume, “dictatura relativismului” – este în mod special potrivită în acest context, căci denotă perfect duplicitatea paradoxală a relativismului: pe de o parte ne reasigură de caracterul lui dialogal și democratic, în timp ce pe de altă parte își execută și își impune cu violență dogmele. Continuă lectura „Cum poate fi (și trebuie să fie) răsturnată dictatura relativismului”