Lună: septembrie 2019

“Big Brothers” din Silicon Valley

de Rod Dreher

Unul dintre subiectele abordate în cartea la care lucrez acum este despre cum Amazon, Google, Twitter și alte companii colectează un număr șocant din datele noastre personale, pe care ulterior le folosesc ca să ne vândă diferite produse. Profesor la o școală de afaceri, Shoshanna Zuboff numește asta “capitalismul supravegherii” și, dacă îi citești cartea – foarte bună (și voluminoasă) – despre acest lucru, vei ajunge să-ți privești dispozitivele cu alți ochi. Continuă lectura „“Big Brothers” din Silicon Valley” →

Ca la 16 ani

Pare a fi un consens al zilelor noastre că, cel puțin în spațiul occidental, tinerii se maturizează – în sensul de a fi capabili să ia singuri viața în piept – mai târziu decât în alte vremuri. Nu mă refer la “maturizarea sexuală” – coborârea vârstei de începere a vieții sexuale ori accesul timpuriu la activități îngăduite altădată celor mai mari nu e maturizare în sensul de dobândire a discernământului și responsabilității, ci mai degrabă le întârzie. Continuă lectura „Ca la 16 ani” →

Lumea noastră cea nouă, fără de rude și neamuri

de Scott Beauchamp, 16 august 2019 | preluare de pe Alternativa de Bun Simț

Cuvântul japonez kodokushi s-ar putea traduce aproximativ ca „moartea în singurătate”. Probabil că e un termen cam prea poetic pentru ceea ce vrea să descrie, căci evocă, fără îndoială, romantica imagine a călărețului singuratic care se îndepărtează, stoic, pierzându-se în uitare. Un cowboy existențial aplecat în șa, pornit spre orizontul în amurg, întruchipând întreaga energie a eroului hoinar, pe care lumea noastră contemporană pune atât de mare preț. Apoteoza libertății din societatea occidentală actuală fiind o atomizare completă a sinelui, o desfacere a tuturor legăturilor care ne țin în frâu, kodokushi sună aproape ca un ideal spre care să aspiri. Continuă lectura „Lumea noastră cea nouă, fără de rude și neamuri” →

Căderea nervoasă a Americii

de Rod Dreher

O vorbă adevărată de la un prieten francez:

E pur și simplu și profund absurd. America trece printr-o criză socială fără precedent. Media e toată în mâinile unor idioți sau trișori. Social-media e manipulată de companii ultramiliardare pentru a-ți remodela creierul. Toată lumea e pe un soi de combinație de pileală, iarbă, jocuri video violente și porno violent. Nimeni nu mai are prieteni. Sinuciderile și depresia cresc la un nivel fără precedent. Dar, desigur, ni se spune că toată problema e disponibilitatea de comercializare a unei arme cu alură militară. La fel și cu așa-zisa “supremație albă”. Oricât ar fi evoluat, și e posibil să fi evoluat, de ce nu ar fi mai degrabă un soi de simptom decât o cauză? Uitați-vă la ce se petrece!

Continuă lectura „Căderea nervoasă a Americii” →

O doctrină a puterii

Pentru multă vreme, s-a considerat că liberalismul vede activitatea umană ca fiind în principal apolitică, privind individul ca persoană privată, nu ca cetăţean. Argumentul clasic al acestei concepţii îl găsim la John Locke şi la teoria lui cu privire la proprietate şi la muncă. Atunci când apare statul – văzut ca rezultat al unui fel contract -, obligaţia lui principală devine apărarea proprietăţii, individul ocupându-se cu sporirea acesteia prin muncă în virtutea contractului său cu statul, care îi facilitează, astfel, activitatea și achizițiile. Continuă lectura „O doctrină a puterii” →

Marginalizarea talentului cu forța

de  Rod Dreher

Tot în cartea despre care am pomenit într-o postare anterioară, From Under the Rubble (pe care o puteți citi în engleză, gratuit, aici), există un eseu despre socialism, avându-l ca autor pe Igor Șafarevici. Autorul îl citează acolo pe Marx, care spunea despre comunism că își propune „să elimine cu forța talentul”. Egalitatea trebuie realizată mai presus de orice.  Continuă lectura „Marginalizarea talentului cu forța” →