Era drepturilor omului ne-a dezamăgit

De peste 70 de ani am intrat în era drepturilor omului, dar lumea nu e cu nimic mai pașnică sau mai tolerantă

de Roger Kiska

După atrocitățile petrecute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liderii și marii gânditori ai Europei au căutat să smulgă autoritatea din mâinile guvernelor, care de mult prea mult timp tindeau spre tiranie, și s-o dea individului. Zelul cu care filozofii legalității încurajau fix ideile iluministe care culminaseră în Franța anului 1793 cu o vărsare imensă de sânge ar fi trebuit măcar să pună un pic de pauză acestui curent. Dar autonomia personală a devenit între timp un lucru sacru, iar legea naturală a cedat locul pozitivismului moral. În 1948, Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost proclamată la Paris și a început oficial era drepturilor omului.

Continuă lectura „Era drepturilor omului ne-a dezamăgit”

Patru mari întrebări pentru Contrarevoluție

Căutând claritatea în contradicții

de N. S. Lyons

Eram pe la mijlocul unui articol lung și destul de diferit de cel de față, când am ajuns în final la concluzia că nu prea am de ales și trebuie mai întâi să-l scriu pe acesta. În ultimele săptămâni, gândurile mi-au fost tulburate de o serie de întrebări, pe care până la urmă m-am simțit obligat să le pun pe hârtie.

Continuă lectura „Patru mari întrebări pentru Contrarevoluție”

Marea trădare de sine

Lumea va fi un loc mult mai bun, dacă avem curajul să înfruntăm stafiile care ne bântuie.

Tessa Lena

O anecdotă rusească sună așa: un pui de dinozaur își mănâncă părinții. Ca urmare, puiul de dinozaur e pus sub acuzare, iar când judecătorul îl întreabă dacă e adevărat că și-a mâncat părinții, micul dinozaur confirmă. Scârbit, judecătorul spune: „O, Doamne, ce fel de ființă mai poți să fii după ce ai făcut așa ceva?!” „Sunt un orfan, un mic orfan, un biet orfaaaaan!” se văicărește micul dinozaur și izbucnește în plâns. 

Continuă lectura „Marea trădare de sine”

Opțiunea Benedict pentru disciplinele umaniste

Rod Dreher

Universitatea California din Santa Barbara vrea să angajeze un profesor de alchimie woke (vezi aici):

(Migrații queer

Departamentul de Studii Feministe al Universității California din Santa Barbara invită candidaturi pentru un post cu posibilitate de titularizare, la nivelul de asistent universitar în domeniul migrațiilor queer. Cercetarea se poate axa pe geografiile trans/queer, imigrație și migrație, diferențiere rasială, decolonizare și fluxuri umane, ideatice și materiale peste granițe. De un interes deosebit pentru noi sunt abordările metodologice inovatoare în materie de cetățenie de gen și sexuală, discursurile apartenenței și drepturilor omului, în contextul violenței de stat și al violenței sociale împotriva comunităților LGBTQ, în cadre istorice sau contemporane, naționale și transnaționale. Postul face parte dintr-o inițiativă de angajare colectivă în domeniul migrației/imigrației, la nivelul întregului campus, în ideea unei colaborări permanente între cadrele universitare angajate.)

Vă puteți imagina cum ar fi să vă pierdeți timpul, banii și energia mentală, studiind asemenea gunoaie? Cum spunea un urmăritor de-al meu de pe Twitter:

Continuă lectura „Opțiunea Benedict pentru disciplinele umaniste”

Fragmentare și orbire

p. Serafim Rose

„În cursul unei excursii în Germania, în 1932, liderul unui influent partid politic m-a chemat să mă întrebe cum de a fost posibilă ascensiunea lui Hitler și cum și-a câștigat atât de mulți adepți. I-am arătat o revistă și i-am spus să se uite la ea. Pe pagina întâi era o dansatoare pe jumătate dezbrăcată; pe pagina doi, erau soldați care exersau cu mitraliere, iar mai jos era arătat un om de știință în laboratorul său; pe pagina trei era prezentată evoluția bicicletei de la mijlocul secolului al XIX-lea până în prezent, iar lângă acest material era tipărită o poezie chinezească; pagina următoare era împărțită între gimnastica ritmică a unor muncitori în pauză și tehnica de scriere cu funii strânse la un loc a unui trib din America de Sud; pe pagina opusă, era înfățișat senatorul cutare la reședința de vară.

Continuă lectura „Fragmentare și orbire”

Reacționarul rațional

Rod Dreher

La cina de aseară, pe terasa unui restaurant din jumătatea numită Buda a orașului unde mă aflu, am cunoscut un conservator american mutat de curând la Budapesta, adus la disperare de situația din America. El încearcă să-și dea seama în care dintre țările grupului de la Vișegrad să se stabilească. „S-a terminat cu America”, mi-a spus el mânios.

Continuă lectura „Reacționarul rațional”

Nebunia transgender face mii de victime-copii

Lilly Curran (în partea dreaptă a fotografiei), 11 ani, este transgender și face parte dintr-un grup de copii „trans” din zona Austin, care biologic sunt băieți și se consideră fete. Aici, alături de prietenele ei trans Zuri Jones și Fiana McKillop, și cu Ruby Ryan (care nu este trans – la mijloc), în ziua de 7 iulie 2018, la Round Rock, statul Texas. (Adam Gray/Barcroft Media via Getty Images/Barcroft Media via Getty Images)

Continuă lectura „Nebunia transgender face mii de victime-copii”

Ce a văzut Del Noce

Michael Hanby

Nu există ideolog mai mare, nici mai sincer convins în propria-i amăgire de sine, decât pragmaticul care e convins că n-are nicio ideologie. Elita noastră progresistă e plină de inși a căror credință nestrămutată în propria corectitudine îi ușurează de povara cunoașterii de sine. Și totuși, pragmatismul este cadrul în care trăim cu toții în prezent, ne mișcăm și ființăm, este orizontul dincolo de care nu putem vedea. Ca să cuprindem cu mintea acest lucru, avem nevoie de perspectiva cuiva din afară.

Continuă lectura „Ce a văzut Del Noce”

Dogmaticii barbari și revoluția

R.J. Snell

În penultimul meu an de colegiu, am citit și m-am lăsat convins de cartea lui Alan Bloom, Closing of the American Mind („Închiderea minții americane”), care era „o meditație despre starea sufletelor noastre”, iar Bloom clar știa câte ceva atât de despre sufletele noastre, cât și despre minți. Ca urmare, după ce mi-am început propria carieră didactică, reveneam deseori la textul lui Bloom ca să mă ajute să-mi înțeleg învățăceii, și, în general vorbind, mi-a fost utilă.

Continuă lectura „Dogmaticii barbari și revoluția”