Nihilismul (III). Programul nihilist

de Eugene (p. Serafim) Rose

Războiul împotriva lui Dumnezeu, având ca urmare proclamarea domniei nimicului – ceea ce înseamnă triumful incoerenţei şi al absurdităţii, întregul plan fiind dirijat de satan – acestea sunt, pe scurt, teologia şi semnificaţia nihilismului. Însă omul nu poate trăi pe baza unei negări atât de flagrante; spre deosebire de satan, el nici măcar nu şi-o poate dori pentru ea însăşi, ci numai dacă o confundă cu ceva pozitiv şi bun. Şi, într-adevăr, nici un nihilist cu excepţia câtorva momente de frenezie şi entuziasm, sau poate de disperare nu şi-a privit negarea ca fiind altceva decât un mijloc de a atinge un scop mai înalt: nihilismul îşi promovează ţelurile satanice prin intermediul unui program pozitiv. Continuă lectura „Nihilismul (III). Programul nihilist” →

Lupta de clasă ca război cultural

Rod Dreher

Michael Lind are o carte nouă, The New Class War („Noua luptă de clasă”), despre care aud o mulțime de lucruri bune. Iată câteva extrase din recenzia lui J.D. Vance:

Este o dezvoltare a unui articol pe care l-a publicat în American Affairs, în care arată că democrațiile occidentale trec printr-o frământare însemantă, din cauză că elitele vestice s-au răzvrătit împotriva claselor muncitoare și mijlocii din propriile țări. Aceste elite au investit în arbitrajul globalizat al forței de muncă din China și din alte țări, în loc să dezvolte și să consolideze propria productivitate națională. În cadrul acestui proces, ele au creat o piață a muncii unde celor din clasa muncitoare le-a fost mai greu să găsească genul de slujbe care le-ar permite să aibă modul de trai pe care și-l doresc. Și au creat o sferă socială în care instituțiile – îndeosebi sindicate și biserici – pe care se bizuie clasa muncitoare au fost decimate. Cele două realități menționate au legătură între ele, bineînțeles: declinul sindicatelor este, în parte, o poveste a globalizării care decimează sectorul american al producției.

În unele privințe, este o poveste pe care mulți au auzit-o deja și înainte, dar Lind o cercetează și din alte unghiuri.

Continuă lectura „Lupta de clasă ca război cultural” →

Matematică „vigilentă”, pentru nopți albe în Seattle

Rod Dreher

Va veni ea vremea în care istoricii vor privi în urmă, către suicidul nostru civilizațional, și vor putea identifica din ce se compune otrava pe care ne-o administrăm. În Seattle, școlile publice orășenești au luat decizia că totul – până și matematicile – trebuie evaluat prin prisma „oprimării” și a rasismului. Vă prezint mai jos, în facsimil, capturi de ecran cu programa educației matematice în acea localitate: Continuă lectura „Matematică „vigilentă”, pentru nopți albe în Seattle” →

Prigoana anti-creștină care va veni

Care este problema cu comunismul? Americanii care s-au născut și au crescut după Războiul Rece nu au habar.

Rod Dreher

În urmă cu aproximativ o oră, am terminat de scris ceea ce va fi, probabil, cel mai intens capitol al viitoarei mele cărți despre lecțiile pe care trebuie să le tragem din experiența celor persecutați de comunismul din blocul sovietic. Este un capitol despre sensul suferinței. Acesta constă aproape în întregime din povești ale creștinilor care au îndurat persecuția, chiar și tortura, din mâna comuniștilor. Cele mai multe provin din interviurile originale pe care le-am realizat personal, dar, în cazul câtorva, le-am extras din mărturii ale unor foști deținuți care au fost publicate în alte părți. De exemplu, acest pasaj provine dintr-un interviu pe care părintele Gheorghe Calciu, un preot ortodox român, l-a dat în anul 1996 despre anul petrecut într-o celulă de temniță unde îngrijea un coleg creștin muribund din cauza tuberculozei și a bătăilor pe care le-a primit sub tortură: Continuă lectura „Prigoana anti-creștină care va veni” →

Va mai exista dragoste pe pământ după a treia revoluție egalitaristă modernă?

de Gheorghe Stoian

Ce ar putea avea în comun Maximilien de Robespierre și François-Noël „Gracchus” Babeuf, două personalități majore ale Revoluției franceze, V.I. Lenin și Alexandra Kollontai, două personalități ale Revoluției ruse, Alfred Kinsey și John Lennon, doi profeți fondatori ai Revoluției sexuale? Dorința exprimată ca oamenii să fie liberi și egali din toate punctele de vedere. Și dictaturile la a căror instaurare au contribuit din plin. Continuă lectura „Va mai exista dragoste pe pământ după a treia revoluție egalitaristă modernă?” →

Miracolul dintr-o „Viață ascunsă”

de Rod Dreher

M-am dus în după-amiaza aceasta la New Orleans ca să văd noul film al lui Terrence Malick, „A Hidden Life” („O viață ascunsă”), despre necazurile unui țăran austriac pe nume Franz Jägerstätter, un catolic aruncat în închisoare și executat de naziști pentru că a refuzat să-i jure credință lui Hitler. Filmul a ajuns, în sfârșit, la o distanță rezonabilă de mine în Baton Rouge și, temându-mă că nu va sta prea mult acolo, am urcat în mașină cu doi amici creștini ca să-l vedem în după-amiaza aceasta. Continuă lectura „Miracolul dintr-o „Viață ascunsă”” →