Nevoia de Contra-revoluție
de Nina Power
„Ce este o femeie?” Această întrebare simplă – la care definiția dicționarului, încă agățată de viața normală, răspunde „omul adult de sex feminin” – i-a deranjat recent pe politicienii occidentali.
Continuă lectura „Barbaria Trans”
Ryszard Legutko
Și comunismul, și democrația liberală sunt regimuri care vor să schimbe realitatea în bine. Sunt proiecte ale modernizării. Ambele se hrănesc din convingerea că lumea nu poate fi tolerată așa cum e și trebuie schimbată: că vechiul trebuie înlocuit cu noul. Ambele sisteme se amestecă puternic în țesătura socială, ambele își justifică amestecul prin argumentul “modernizării”.
Continuă lectura „Paralele”
de Malcom Kyeyune
Iunie este Luna Mândriei. Și în Occident, indiferent că este iunie sau nu, Pride (”Mândria Gay” – denumire dată seriei de evenimente din luna iunie care celebrează homosexualitatea – n.n.) aruncă în prezent o umbră foarte lungă asupra politicii și culturii populare. În urmă cu douăzeci de ani, nu era cazul. Pe atunci, festivalurile Pride erau pur și simplu un fenomen cultural restrâns, care interesa doar o mică parte a populației. Astăzi, numai așa ceva nu mai e.
Continuă lectura „Mândrie și imperialism”
de Rod Dreher
Ați văzut excelentul documentar al lui Matt Walsh „What Is A Woman?” Trebuie să plătiți ca să-l puteți vedea, așa că vă sugerez să vă reuniți pentru a-l viziona împreună, inclusiv, la nevoie, cu copiii mai mari de 10 ani [în SUA activismul trans e permis a fi adresat, inclusiv în numeroase școli, și copiilor mici; sperăm să nu ajungem vreodată în aceeași situație și la noi în țară – n.n.]. Nu știu să existe ceva ce mai puțin potrivit pentru copii despre care să afle, decât e transgenderismul. Totuși, dacă li se bagă în cap ceva la școală despre chestia asta, atunci trebuie să vadă acest film și apoi să se vorbească cu ei despre el.
Continuă lectura „Curajul de a întreba un lucru simplu”
Matt Walsh
Am petrecut un an, scufundat în cea mai malefică și toxică nebunie pe care lumea a cunoscut-o vreodată. Cinci lecții pe care le-am învățat pe parcursul acestui proiect.
***
Mai întâi, ideologia de gen este omniprezentă, peste tot în țară. Oprește pe oricine pe stradă, eu am făcut-o, și îți va vorbi despre gen asemănător cu un profesor de studii de gen.
Și instituțiile sunt cuprinse de nebunia asta, în special în domeniul medical, farmacie, psihologie și în învățământ. Și, prin instituții, aceste idei sunt servite publicului.
Continuă lectura „Nu avem voie să ne înfricoșăm în fața nebuniei”
de Kit Knightly
Criza alimentară artificială, fie că e adevărată, fie că e numai o operațiune psihică (PsyOp) de amăgire a populației, vizează distrugerea sistemului alimentar global și la „reconstruirea lui mai bună” (”build back better”) – un nou sistem alimentar distopic, construit de monoliți corporatiști și controlat rigid în numele ”binelui superior”
Continuă lectura „Agenda reală din spatele artificialei crize alimentare”
de James Corbett
Magia este abilitatea de a face pe cineva să creadă ceva ce nu este adevărat. Rezultă, așadar, că majoritatea marilor magicieni sunt observatori pasionați ai psihologiei umane și că rutinele magice sunt, la bază, un set de tehnici aranjate cu pricepere pentru a face subiectul să cadă pradă propriilor prejudecăți cognitive.
La fel de impresionante pe cât pot fi iluzia scoaterii iepurelui din pălărie și șmecheriile cu cărți de joc ale maeștrilor de scenă, totuși, aceste trucuri de salon pălesc în comparație cu manipulările sociale care sunt conduse de maeștrii mânuirii afacerilor statului în fiecare zi.
Continuă lectura „Cel mai mare truc dintre toate”
de Patrick J. Deneen
Recent, am apărut alături de Francis Fukuyama la o conferință susținută la Universitatea de Stat din Michigan. Conferința – sponsorizată de Forumul LeFrak pentru Știință, Rațiune și Democrație Modernă – a fost dedicată temei „Liberalismul și nemulțumirile pe care le naște”, titlul celei mai recente cărți a lui Fukuyama. Panelul a fost conceput pentru a oferi un contrast puternic între o viziune care ar încerca să răscumpere liberalismul și una care speră să-l îngroape. Cred că – este corect să o spun – ne-am îndeplinit fiecare rolurile atribuite, căzând în dezacorduri fundamentale cu privire la cauza și destinul nemulțumirilor noastre.
Continuă lectura „Sfârșitul lui Fukuyama”
de Paul Kingsnorth
Stăteam nu demult în jurul focului, sub copaci, împreună cu un nou prieten. Se lăsa noaptea. Luna era aproape plină, cum se ridica deasupra sălciilor, iar liliecii își începeau circuitul nocturn. Noi beam bere și discutam despre situația din lume – combinație care poate fi periculoasă.
Am ajuns să vorbim despre monumentalii ultimi doi ani: ce s-a schimbat și cum ne-a schimbat pe noi înșine. Ceva important, am căzut amândoi de acord, se schimbase, dar niciunul dintre noi nu reușea să explice exact ce. La prima vedere, desigur, puteam semnala schimbările evidente. „Statul biosecurității”, modul de cârmuire fără precedent pe care guvernele lumii îl impuseseră ca reacție la covid. Cenzura mediatică însoțitoare. Pașapoartele pentru vaccinați și normalizarea supravegherii de masă. Tentativele digitale de a impune uniformitatea de opinie asupra problemelor esențiale. Adâncirea divizărilor politice. Năruirea încrederii publicului în instituții. Colapsurile lanțurilor de aprovizionare. Penuriile de alimente care urmează. Război în Europa.
Continuă lectura „Ce vrea Progresul (Antihrist ne conduce pe toți)”
Reacționarii 