de Paul Kingsnorth

(Pentru părțile I, II și III, click aici, aici și aici)

Extrase din părțile I și II:

Voi dedica acest eseu unei întrebări care mă urmărește de ani de zile. Este o întrebare atât de importantă, de fapt, încât voi diviza acest eseu în câteva părți, și voi împărți întrebarea în patru interogații mai mici…

Ceea ce vreau eu să știu este următorul lucru: ce fel de forță se află în spatele ecranelor și al firelor de rețea în care ne-am lipit și nu mai putem ieși, ca niște muște într-o pânză de păianjen, și cum ne putem elibera?

Pe scurt: Ce este chestia asta? Și cum ar trebui s-o înfruntăm?

Continuă lectura „Zeul Neon. Patru întrebări referitoare la internet (Partea a IV-a)” →

de Paul Kingsnorth

(Pentru părțile I și II, click aici și aici)

Cel mai supărător lucru care mi s-a întâmplat anul trecut și-a găsit loc în spațiul celei mai profunde trăiri. În vară am petrecut cinci zile ca pelerin pe Muntele Athos, republica monahală ortodoxă din Grecia, care de o mie de ani a supraviețuit războaielor, raidurilor piraților, controverselor bisericești și amenințărilor din partea forțelor ostile, de la otomani și până la naziști. Am scris aici despre experiența mea. Mi-a făcut o impresie profundă. Cinci zile abia dacă au fost de ajuns ca să zgârii puțin lucrurile la suprafață, acesta fiind și motivul care face ca atât de mulți pelerini să se întoarcă, adesea în mod repetat.

Continuă lectura „Zeul Neon. Patru întrebări referitoare la internet (Partea a III-a)” →

de Michael McCarthy

O, nesiguranța tinereții! „Voi fi popular?” „Oare pot să joc baschet la fel ca ceilalți băieți?” „Mă vor lăsa ceilalți să petrec cu ei?” „Or să mă placă băieții?” „Or să mă placă fetele?” „Sunt la fel de puternic/inteligent/arătos/amuzant ca și copiii cool?”

Majoritatea copiilor și adolescenților trebuie să ducă aceste îndoieli despre ei înșiși. Sunt o parte normală a creșterii. Această agonie emoțională a maturizării a fost descrisă încă din 1774 în romanul lui Johann Wolfgang von Goethe, Suferințele tânărului Werther. În acest roman, durerea tânărului Werther pentru dragostea neîmpărtășită devine în cele din urmă atât de insuportabilă, încât își părăsește orașul natal. În continuare, este foarte stânjenit când întâlnește o adunare de aristocrați. Îi cer să plece deoarece nu este nobil. Respins de o fată și acum respins de aristocrați — ce agonie rafinată! Ce are de făcut un băiat?

Continuă lectura „Un model de recrutare” →

de Brandon Smith

Realitatea este că activiștii par niște rebeli fără cauză, cu excepția cazului în care zici „stai!” și-ți dai seama că, de fapt, cauza lor nu este despre drepturi, ci despre privilegii speciale și putere. Ele sunt o simplă extensie a unei agende mai largi. Strategia lor este să pretindă în mod constant compensații în calitate de victime, iar atunci când aceste cereri sunt îndeplinite, ei emit și mai multe pretenții, până când nu mai rămâne nimic de oferit. Și, dacă îi critici pentru lăcomia și consumul lor de putere, ei își folosesc statutul de minoritate ca un scut.

Continuă lectura „Cultura plângerilor” →

Extras din partea I:

Voi dedica acest eseu unei întrebări care mă urmărește de ani de zile. Este o întrebare atât de importantă, de fapt, încât voi diviza acest eseu în câteva părți, și voi împărți întrebarea în patru interogații mai mici…

Ceea ce vreau eu să știu este următorul lucru: ce fel de forță se află în spatele ecranelor și al firelor de rețea în care ne-am lipit și nu mai putem ieși, ca niște muște într-o pânză de păianjen, și cum ne putem elibera?

Pe scurt: Ce este chestia asta? Și cum ar trebui s-o înfruntăm?

Continuă lectura „Universalul. Patru întrebări referitoare la internet (partea a II-a)” →

de Rod Dreher

Săptămâna aceasta ar fi trebuit să deschidă ochii multor oameni despre America. Deși este deghizată – și se ascunde sub aparența compasiunii, empatiei, a incluziunii – nu vă lăsați păcăliți! Mașina știe ce face.

Știți cu toții că nimic nu prea mă surprinde legat de „wokeness” și de cei care o promovează. Dar nici măcar un cinic ca mine nu ar fi fost în stare să prezică că la numai câteva zile după ce o persoană transsexuală a ucis șase creștini într-o școală creștină – inclusiv trei copii – Mașina propagandistică va transforma evenimentul într-un discurs despre modul în care oamenii trans sunt adevăratele victime!

Continuă lectura „Deplorabili și Dhimmi 2023” →

de Brandon Smith

Singurul lucru despre lumea financiară care nu încetează să mă uimească este cât de la spartul târgului par să se trezească întotdeauna economiștii mainstream. Nu cu mult timp în urmă, i-am avut pe Janet Yellen și Paul Krugman, economiști care se presupune că sunt fruntea haitei, ambii dovedindu-se a fi complet ignoranți (sau necinstiți din punct de vedere strategic) cu privire la efectele măsurilor de stimulare a băncii centrale și amenințarea inflației. De fapt, amândoi au negat în mod constant existența unei astfel de amenințări, până când au fost zdrobiți de dovezi.

Continuă lectura „Sosește nota de plată pentru economiștii sistemului?” →

de Paul Kingsnorth

Internetul și consecințele sale au fost un dezastru pentru specia umană.

Iată o afirmație extremă, dar sunt într-o dispoziție extremă.

Dacă aș avea energia necesară, presupun că aș putea umple o sută de pagini încercând s-o demonstrez. Aș putea scrie despre efectul cititului online asupra intervalelor de concentrare, despre efectul folosirii smartfonului asupra moravurilor din societate, despre felul cum creierul copiilor mici și-a modificat circuitele din cauza tabletelor și a ecranelor. Aș putea scrie despre sisteme de credit social sau scanări faciale sau pașapoarte de vaccinare sau pornografie online sau hărțuire cibernetică sau minele de cobalt sau declinul jurnalismului sau moartea comerțului prin magazine din beton și sticlă. Se oferă atât de mult conținut – și totul pe gratis!

Continuă lectura „Universalul. Patru întrebări referitoare la internet (partea I)” →

Atacul de la Nashville a fost o chemare incontestabilă de a lăsa deoparte lucrurile copilărești și de a vedea adevărata realitate.

de Rod Dreher

Buna dimineața. Îmi pare rău dacă vă voi strica pofta de mâncare, dar e cazul să discutăm ceva. Este extrem de dezgustător, dar ne spune ceva despre direcția în care se îndreaptă cultura. Înțelegeți că modul în care veți reacționa la această poveste este modul în care majoritatea oamenilor ar fi reacționat cu un deceniu în urmă la multe din lucrurile între timp total integrate în cultura americană despre trans și sexualitatea trans.

Continuă lectura „E timpul adevărului” →

Rod Dreher

Etapa dinaintea transumanismului

Când am fost în România weekendul trecut, am dat peste o transcriere a unei prelegeri susținute de Paul Kingsnorth în acea țară anul trecut. Este în română pe un site web ortodox român, dar browserul meu Chrome l-a tradus automat în engleză. În discuție, Kingsnorth i-a avertizat pe români că transgenderismul va veni și peste ei și că ar fi bine să fie pregătiți pentru asta. Ceea ce îmi place la această prezentare este că nu are nimic de „dreapta” în ea. De fapt, în memoria vie, lucrurile despre care vorbește Paul aici ar fi fost în perfectă consonanță cu un mod de gândire de stânga al lui Wendell Berry, în special cu avertismentul său despre modul în care capitalismul susține ideologia de gen ca o modalitate de a crea noi piețe pentru chirurgie și diverse alte produse.

Continuă lectura „Zig-zag prin războiul cultural” →