de Paul Gottfried
Se pare că zeloții ”deșteptați” woke, capitaliștii și bandele de stradă s-au alăturat astăzi unii altora.
Această idee este concretizată de scriitorul Michael Anton într-un interviu edificator dat IM 1776 (vezi aici). Anton ne oferă acest gând îngrozitor:
Anumiți oameni vor protesta împotriva acestui lucru, dar, dacă-i ascultați pe progresiștii ”deșteptați” woke, ei cred nu doar că este bine ca băncile să taie accesul clienților pe motiv de credințe politice, ci chiar obligatoriu din punct de vedere moral. Așadar, dacă unui client al primei bănci naționale i se închide contul pentru că gândește greșit, atunci punctul de vedere al stângii este că devine imoral, pentru o a doua bancă națională, și tot așa, să îl accepte de client. Idem pentru cardurile de credit. Ok, bine, să extindem asta. De ce ar trebui magazinele să vândă produse oamenilor ”imorali”, „rasiștilor” și „insurecționiștilor” care amenință „democrația noastră”? Nu comite magazinul un act imoral prin vânzarea către oameni imorali? Recent a apărut un articol în The New York Times care descria piețele fermierilor și cooperativele alimentare ca „suprematist alb”.
Anton nu exagerează când sugerează că stânga instituționalizată și bandele sale de stradă ar putea intimida oamenii de afaceri să nu facă afaceri cu „suprematiștii albi” și alegătorii MAGA (votanții Trump – n.n.). Stânga a reușit să închidă conturile bancare ale ereticilor, în timp ce magnații mass-media electronice le-au anulat conturile pentru niște simple proteste publice izolate. Având în vedere lipsa apetitului de luptă al Conservatorismului S.A. și nevoia sa compulsivă de a-și curăța propriile rânduri de „rasiști”, Anton este pesimist că acesta va opune prea multă rezistență în cazul în care stânga furioasă își va împinge intoleranța cu un pas mai departe.
Pesimismul lui Anton poate fi pe deplin justificat și îmi aduce în minte capitolul de început al viitoarei mele cărți, ”Antifascismul: cursul unei cruciade”. Acolo se află o comparație a Black Lives Matter și a bandelor de stradă Antifa, cu cămășile naziste care făceau ravagii în orașele germane interbelice. Atenție, nicăieri nu susțin că naziștii și stânga noastră predică aceeași ideologie. Naziștii au fost mai periculoși decât cenzorii și activiștii noștri aprobați de mass-media, deoarece dăunătoarele lor doctrine au declarat sezonul de vânătoare deschis împotriva minorităților. Din punct de vedere istoric, nu este neobișnuit ca rasele majoritare să asuprească minoritățile, deși în cazul naziștilor această persecuție a fost dusă la un exces îngrozitor.
Dar stânga de astăzi este la fel ca naziștii în anumite privințe. Progresismul radical ”deșteptat” (woke) caută puterea mai presus de orice și folosește ura ca mijloc de promovare a intereselor sale. La fel ca bandele de stradă naziste care au împiedicat „arienii” germani să cumpere de la negustorii evrei, este ușor să ne imaginăm că actualii lor omologi vor interfera cât de curând cu cine cumpără sau vinde ce, cui.
Ceea ce face această stângă a noastră deosebit de ciudată este aspectul său de boală autoimună. La fel ca o gazdă care se atacă pe sine, guvernele occidentale și instituțiile de învățământ au lucrat la eradicarea propriei moșteniri culturale și religioase și caută să-i pedepsească pe cei care nu vor să meargă mai departe alături de ei. În această formă de boală autoimună, non-albii și non-occidentalii sunt întâmpinați în mod exuberant în SUA și în alte țări distinct occidentale și sunt îndemnați să pedepsească și să înlocuiască populația nativă aflată în scădere.
Acesată stângă a căpătat deja, în acest chip, un sprijin imens în populația generală. Când bandele sale bine subvenționate au devastat orașele noastre vara trecută, 67% dintre cei chestionați de Pew Research și-au motivat activitatea drept un răspuns adecvat la rasismul alb. Compararea acestui val de sprijin pentru stânga anti-albă cu rolul subversiv al comuniștilor din SUA în anii 1940 și 1950, așa cum fac mulți conservatori, este profund înșelătoare. Spre deosebire de comuniștii din SUA în timpul și după cel de-al doilea război mondial, stânga de astăzi nu își ascunde intențiile; pune pur și simplu mâna pe putere după ce și-a amenințat dușmanii desemnați.
S-ar putea să ne apropiem, de asemenea, de situația în care sprijinul popular atins de naziști la apogeul succesului lor va fi depășit, comparativ cu bunăvoința de care se bucură stânga totalitară actuală. La fel de semnificativ, stânga noastră progresistă woke se bucură de niveluri de sprijin comparabile în majoritatea țărilor occidentale și, în special, anglofone.
La fel ca nazismul, această stângă este complet impermeabilă la argumente raționale și se bazează pe intimidarea victimelor sale. Cei care pretind că se luptă cu ea, de obicei, îi subestimează forța sau, așa cum observă corect Anton, încearcă să o calmeze satisfăcându-i cerințele. În cele din urmă, însă, bătăușii de stradă și activiștii care țipă se pot dovedi a fi doar o fațadă pentru alte forțe. BLM a fost doar unul printre alți jucători de putere, când șefii de corporații, baronii mass-media, Camera de Comerț, liderii zonei de înaltă tehnologie și șefii AFL-CIO s-au reunit pentru a planifica înfrângerea lui Donald Trump. Posedații infernului și bătăușii de stradă din vara trecută (referire la violențele și distrugerile BLM și Antifa din timpul răzmerițelor ce au urmat morții lui George Floyd, în urma capturării sale de către poliție după săvârșirea unei infracțiuni – n.n.) sunt legați politic de alte zone de interese, care doresc puterea.
Nu există niciun Hitler care să aștepte un moment prielnic pentru a lua frâiele puterii în întregime în propriile sale mâini. Dar rămânem încă cu întrebarea îngrijorătoare despre motivul pentru care capitaliștii noștri, zeloții ”deșteptați” woke și bandele de stradă se alătură acum și acționează împreună. Și două întrebări și mai interesante sunt dacă și când această alianță bizară va începe să se dezvăluie și ce va rămâne din civilizația noastră, dacă și când se va întâmpla acest lucru.
Traducere după https://www.intellectualtakeout.org/odd-bedfellows–capitalists–woke-zealots–and-street-gangs/
Reacționarii 