Legislaţia anti-discriminare şi libertatea de exprimare (free speech) au fost gândite în occident ca mijloace de protecţie a membrilor minorităţilor ce riscă opresiunea majorităţii, respectiv a celor care profesează un discurs contrar celui oficial sau celui dominant în societate. Continuă lectura „Libertate de exprimare sau discurs al urii?”
… eu cred că nici un om sau grup de oameni nu este destul de bun pentru a i se încredinţa o putere necontrolată asupra altora. Şi, cu cât e mai înaltă justificarea pe care o pretinde o asemenea putere, cu atât o consider mai periculoasă atât pentru conducători, cât şi pentru supuşi… Continuă lectura „Inchizitorul salvării publice”
de Rod Dreher
În The Age of Surveillance Capitalism („Era capitalismului care ne supraveghează”), Shoshana Zuboff scrie despre cum se ocupă societățile de asigurări auto să determine echiparea mașinilor cu tot soiul de senzori („știința telematicii”), care să le furnizeze informații despre comportamentul individual al șoferilor. Cu alte cuvinte, compania la care te-ai asigurat te va supraveghea de fiecare dată când te urci la volan. Asigurătorii din sănătate vor și ei același lucru, ca să-și monitorizeze clienții: dacă aceștia își respectă sau nu regimul de exerciții, dacă țin dietele prescrise, și așa mai departe. Firmele de consultanță încurajează această atitudine. Zuboff scrie: Continuă lectura „În mașină cu Big Brother”
Partidele politice sunt instituțiile care înregistrează, consecvent, printre cele mai mici rate ale încrederii publice în anchetele sociologice. Cu toate acestea, poate puțini mai știu, dacă au știut vreodată, că definiția clasică a partidului politic (partidei politice) este „parte a societății civile”. O neîncredere în partidele politice ar însemna, astfel, o neîncredere a societății față de ea însăși. Continuă lectura „Cripto-partidele din umbra statului”
Discuția despre stat induce în eroare și stabilește false priorități. “Statul minimal” este o expresie nefericită care ne face să ratăm complet esența problemei: pătrunderea în tot mai multe sfere ale vieții noastre a puterii guvernamentale, a puterii de reglementare și de sancționare. Continuă lectura „Sferele, limitele și agenții noii puteri guvernamentale”
de Rod Dreher
Vești proaspete din Lumea Progresului:
Când Matthew Eledge și soțul acestuia, Elliot Dougherty, i-au spus mamei lui Matthew, Cecile, că plănuiesc să aibă și ei copii, Cecile și-a amintit cu drag de propria experiență ca părinte. Îi plăcuse enorm să fie însărcinată, acum câteva zeci de ani, cu cei trei copii deveniți de-acum adulți. Continuă lectura „Familia modernă”
Şarpele era însă cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pămînt, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis şarpele către femeie: „Dumnezeu a zis El, oare, să nu mîncaţi roade din orice pom din Rai?“ Iar femeia a zis către şarpe: „Roade din pomii Raiului putem să mîncăm; numai din rodul pomului celui din mijlocul Raiului ne-a zis Dumnezeu: „Să nu mîncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi !“. Atunci şarpele a zis către femeie: „Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mînca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele şi răul“(Gen. 3, 1-5). Continuă lectura „Ispita utopiei și satana”
de Ryszard Legutko
Versiunile mai vechi ale integrării europene au fost opera unor politicieni care aveau viu și dureros în memorie războiul, cu toate atrocităţile lui. Aceşti politicieni erau modelaţi de experienţa negativă a războiului, care a scos la iveală adâncimi nebănuite ale vicierii naturii umane şi exploziei necontrolate de iraționalitate politică; în plus, se identificau profund cu ceea ce era mai valoros în cultura și civilizația occidentală, în primul rând cu moştenirea lor creştină şi clasică. Este greu să mai găseşti astăzi figuri ale lumii publice cu un asemenea profil intelectual şi spiritual. Când îi comparăm pe fondatori cu politicienii contemporani, comunitari sau naționali, realizăm că primii aparţin unei lumi demult dispărute, greu de identificat în tipul spiritual care predomină astăzi. Continuă lectura „Uniunea Europeană, moștenirea culturală, trendul principal și democrația”
„Căci zadarnic încercăm a îmbunătăţi lumea, dacă, mai întâi ori concomitent, nu dăm toată atenţia îmbunătăţirii noastre lăuntrice, sufletului, caracterului purtărilor noastre. Cu mincinoşi, cu şmecheri, cu oameni cu două feţe şi cu două grăiri nu poţi alcătui ansambluri sociale viabile şi în progres. Continuă lectura „Libertate și morală (III)”
de Rod Dreher
Pont: ori de câte ori auzi pe careva din management vorbind despre „diversitate” și „incluziune”, poți fi sigur că urmează să auzi o argumentație pentru crearea unei comunități care să fie mai uniformă ideologic și mai exclusivă ideologic.
Un cititor mi-a trimis neoficial niște documente interne ale unei mari corporații multinaționale, în care se vorbește despre un program destinat angajaților pentru crearea unei culturi organizaționale bazate pe Diversitate și Incluziune. Nu am voie să citez din documentele respective și nici să identific compania în cauză, așa că voi fi cât se poate de delicat în ceea ce descriu aici, ca să onorez cerința cititorului meu de a fi discret cu privire la persoana sa. Cititorul meu a spus: Continuă lectura „Capitalismul Justițiarist-revoluționar este inamicul nostru”
Reacționarii 