De la realismul socialist la arta corectă politic

de Ryszard Legutko

Socialismul şi democraţia liberală manifestă asemănări izbitoare și în domeniul creaţiei artistice. Şi într-un sistem, şi în celălalt, creaţia artistică este deseori profund politică şi corelată cu programul de luptă pentru o lume mai bună. Diferenţa constă în faptul că, în timp ce în comunism s-a început cu impunerea realismului socialist tuturor creatorilor şi a materialismului istoric intelectualilor, iar pe măsura dezintegrării regimului creaţia se îmbogăţea şi se diversifica, în democraţia liberală actuală observăm un proces invers: odată cu consolidarea ei, creşte schematismul și dogmatismul ideologic. Arta socialistă şi cea democrat-liberală se orientează mai puțin după criteriul frumosului – considerat a fi anacronic -, în schimb prevalalează criteriul corectitudinii. Gândirea şi opera de artă trebuie să fie corecte. Continuă lectura „De la realismul socialist la arta corectă politic” →

Amenințarea vigilantismului revoluționar

de Rod Dreher

Sunt de acord cu unul dintre cititorii acestui blog, Matt din Virginia, care spune despre conservatorii americani că privesc realitatea culturală cu atâta stupidă naivitate și că au rămas atât de înțepeniți într-o schemă de joc a anilor 1980, încât chiar cred că adevărata amenințare la adresa libertății vine dinspre Stat. De fapt, spune Matt (și are dreptate), Capitalismul Vigilent-Revoluționar (Woke Capitalism) este o la fel de mare amenințare, dacă nu cumva și mai mare. Iată ce scrie Matt: Continuă lectura „Amenințarea vigilantismului revoluționar” →

În mașină cu Big Brother

de Rod Dreher

În The Age of Surveillance Capitalism („Era capitalismului care ne supraveghează”), Shoshana Zuboff scrie despre cum se ocupă societățile de asigurări auto să determine echiparea mașinilor cu tot soiul de senzori („știința telematicii”), care să le furnizeze informații despre comportamentul individual al șoferilor. Cu alte cuvinte, compania la care te-ai asigurat te va supraveghea de fiecare dată când te urci la volan. Asigurătorii din sănătate vor și ei același lucru, ca să-și monitorizeze clienții: dacă aceștia își respectă sau nu regimul de exerciții, dacă țin dietele prescrise, și așa mai departe. Firmele de consultanță încurajează această atitudine. Zuboff scrie: Continuă lectura „În mașină cu Big Brother” →

Cripto-partidele din umbra statului

Partidele politice sunt instituțiile care înregistrează, consecvent, printre cele mai mici rate ale încrederii publice în anchetele sociologice. Cu toate acestea, poate puțini mai știu, dacă au știut vreodată, că definiția clasică a partidului politic (partidei politice) este „parte a societății civile”. O neîncredere în partidele politice ar însemna, astfel, o neîncredere a societății față de ea însăși. Continuă lectura „Cripto-partidele din umbra statului” →

Sferele, limitele și agenții noii puteri guvernamentale

Discuția despre stat induce în eroare și stabilește false priorități. “Statul minimal” este o expresie nefericită care ne face să ratăm complet esența problemei: pătrunderea în tot mai multe sfere ale vieții noastre a puterii guvernamentale, a puterii de reglementare și de sancționare. Continuă lectura „Sferele, limitele și agenții noii puteri guvernamentale” →

Familia modernă

de Rod Dreher

Vești proaspete din Lumea Progresului:

Când Matthew Eledge și soțul acestuia, Elliot Dougherty, i-au spus mamei lui Matthew, Cecile, că plănuiesc să aibă și ei copii, Cecile și-a amintit cu drag de propria experiență ca părinte. Îi plăcuse enorm să fie însărcinată, acum câteva zeci de ani, cu cei trei copii deveniți de-acum adulți. Continuă lectura „Familia modernă” →

Ispita utopiei și satana

Şarpele era însă cel mai şiret dintre toate fiarele de pe pămînt, pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. Şi a zis şarpele către femeie: „Dumnezeu a zis El, oare, să nu mîncaţi roade din orice pom din Rai?“ Iar femeia a zis către şarpe: „Roade din pomii Raiului putem să mîncăm; numai din rodul pomului celui din mijlocul Raiului ne-a zis Dumnezeu: „Să nu mîncaţi din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi !“. Atunci şarpele a zis către femeie: „Nu, nu veţi muri! Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mînca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscînd binele şi răul“(Gen. 3, 1-5). Continuă lectura „Ispita utopiei și satana” →

Uniunea Europeană, moștenirea culturală, trendul principal și democrația

de Ryszard Legutko

Versiunile mai vechi ale integrării europene au fost opera unor politicieni care aveau viu și dureros în memorie războiul, cu toate atrocităţile lui. Aceşti politicieni erau modelaţi de experienţa negativă a războiului, care a scos la iveală adâncimi nebănuite ale vicierii naturii umane şi exploziei necontrolate de iraționalitate politică; în plus, se identificau profund cu ceea ce era mai valoros în cultura și civilizația occidentală, în primul rând cu moştenirea lor creştină şi clasică. Este greu să mai găseşti astăzi figuri ale lumii publice cu un asemenea profil intelectual şi spiritual. Când îi comparăm pe fondatori cu politicienii contemporani, comunitari sau naționali, realizăm că primii aparţin unei lumi demult dispărute, greu de identificat în tipul spiritual care predomină astăzi. Continuă lectura „Uniunea Europeană, moștenirea culturală, trendul principal și democrația” →