de Declan Leary
Primul lucru pe care trebuie să-l înțeleagă oamenii moderați este că adversarii noștri nu își fac iluzii că vom putea conviețui. Al doilea lucru e că, finalmente, ei vor vrea să corupă realitatea.
Lumea e supărată pe Michael Knowles.
De pe scena principală a Conferinței Acțiunii Conservatoare (CPAC), la începutul acestei săptămâni, comentatorul Daily Wire a afirmat evidența:
Continuă lectura „Răul trebuie eradicat”
Individualismul arată foarte diferit pentru cei ale căror vieți le exclude și de care se dispensează
de Henry George
Țara-fantomă a tărâmului digital este un substitut slab pentru interacțiunea din lumea reală, deoarece internetul este o lume de vis. Acesta este miezul problemei: liberalismul este la fel de ireal. În timp ce conservatorii pot fi, de asemenea, predispuși la ficțiuni partizane, argumentul meu central este că liberalismul ca filozofie se bazează pe fantezie, deconectat de realitatea noastră umană, creând o lume care este ostilă vieții comune.
Continuă lectura „Liberalism ireal pentru o lume ireala”
Pentru un conservatorism care să nu fie liberalism
de Patrick J. Deneen
Cu puțin timp înainte de alegerile generale din 2016, specialistul în drept constituțional Mark Tushnet a scris un articol uluitor de îndrăzneț (aici), care făcea un apel să se termine odată cu ceea ce el numea „constituționalismul liberal ghemuit defensiv”. Anticipând o victorie facilă pentru Hillary Clinton și o schimbare iminentă în componența Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite, el chema la introducerea unei jurisprudențe revoluționare, care să răstoarne la modul agresiv detestatele precedente conservatoare (sau chiar clasic-liberale); declara că „războiul cultural” a fost câștigat necondiționat de stânga ideologică progresistă; și insista că stânga progresistă trebuie, prin urmare, să guverneze în consecință – tratându-și dușmanii conservatori învinși cu o „linie dură”, similară celei a Aliaților „în Germania și Japonia după 1945”.
Continuă lectura „Abandonarea conservatorismului ghemuit în defensivă”
De la imigrație și până la supravegherea cetățenilor americani de către Serviciile Naționale de Securitate în alianță cu megacorporațiile de înaltă tehnologie, și de la teoria critică rasială la transgenderism, marile bătălii politice sunt inițiate și câștigate de progresiști folosind din nou și din nou aceleași metode de acțiune. Aidoma unui supervirus rezistent la antibiotice, agenții politici cei mai eficienți ai zilelor noastre și-au dezvoltat anumite reflexe care nu-i lasă să-și omoare gazda pe care o parazitează.
Continuă lectura „Neagă, respinge, defăimează, domină”
Rod Dreher
La cina de aseară, pe terasa unui restaurant din jumătatea numită Buda a orașului unde mă aflu, am cunoscut un conservator american mutat de curând la Budapesta, adus la disperare de situația din America. El încearcă să-și dea seama în care dintre țările grupului de la Vișegrad să se stabilească. „S-a terminat cu America”, mi-a spus el mânios.
Continuă lectura „Reacționarul rațional”
de Paul Gottfried
Membrii ei promovează constant o agendă progresistă radicală, în ciuda concepției larg răspândite că ar fi oameni din linia dură a dreptei. Continuă lectura „Să fim serioși: clasa capitalistă actuală numai conservatoare nu mai poate fi numită”
de Yoram Hazony
(pentru partea I a eseului, click aici)
Se spune deseori că liberalismul și marxismul sunt „contrarii”, cu liberalismul ferm hotărât să-l elibereze pe individ de coerciția din partea statului și marxismul susținând coerciția nelimitată întru realizarea societății reconstituite. Dar dacă se dovedește că liberalismul are o tendință de a face loc marxiștilor și de a le transfera puterea, în termen de câteva decenii? Departe de a fi contrariul marxismului, liberalismul n-ar fi altceva decât o poartă spre marxism. Continuă lectura „Provocarea marxismului (partea a-II-a)”
de Sohrab Ahmari
America nu este în toiul unei revoluții – avem de-a face cu un puci contrarevoluționar. Acum vreo patru ani, categoria aceea de oameni care dobândiseră poziție și influență ca urmare a globalizării s-a văzut împinsă afară de la putere pentru prima dată după decenii. Acești oameni au văzut îngroziți cum alegători din toată lumea au ales Brexitul, pe Donald Trump și alte variante populiste și naționalist-conservatoare. Continuă lectura „„Revoluția” aceasta nu este ceea ce pare a fi”
de Rod Dreher
Iată o postare tonică pe Twitter, scrisă (aici) de un istoric din Dartmouth:
„Dacă Biden va reuși să câștige, există vreo propunere deja gândită pentru un program național de defascizare în masă, așa cum s-a întâmplat în Europa creștin-democrată de după Al Doilea Război Mondial, dată fiind existența colaboratorilor politici și transformarea marginalului în curent principal, în Statele Unite? Continuă lectura „Elitele jurnalistice ale „Americii de la Weimar””
Rod Dreher
Vă salut, cititori. Am condus toată ziua. Trebuie să ajung în curând la o petrecere – mâine merg la o nuntă, iar seara asta, la petrecerea burlacilor – deci nu o să am timp să mă uit pe toate comentariile zilei, până mai târziu. Dar vreau să vă arăt această scrisoare uluitoare pe care am primit-o de la un cititor. Ştiu cum îl cheamă, l-am verificat online și este cine pretinde că e. Am omis câteva detalii pentru a-l proteja. Iată ce scrie: Continuă lectura „Un trădător al clasei vigilantiste”
Reacționarii 