Socialismul nu se reduce doar la o viziune economică ori sistem fiscal care implică un anume regim de taxare și de redistribuire a veniturilor. Continuă lectura „Ce nu este socialismul”
O nouă și durabilă distopie
de Rod Dreher
Aseară au fost postate două comentarii cu adevărat interesante la articolul meu intitulat „Menajeria de sticlă Harvard” (link aici) . Eu cred că au legătură. Cititorul Pacopond ne-a împărtășit acest mesaj e-mail de la un prieten de-al lui, un bătrân și sclipitor (spune el) avocat, care vorbește despre schimbările pe care le-a observat la tinerii veniți să lucreze la firma lui de avocatură: Continuă lectura „O nouă și durabilă distopie”
Mai multe libertăți nu înseamnă mai multă libertate
Contrar spiritului revoluționar-progresivist actual, mai multe “libertăți” nu înseamnă automat mai multă libertate în societate.
De ce? Pentru că raportul general libertăți – constrângeri este constant: mai multe libertăți pentru unii înseamnă mai multe obligații/constrângeri corelative pentru ceilalți. Continuă lectura „Mai multe libertăți nu înseamnă mai multă libertate”
Paștile 1928 – Scrisoare dintr-o închisoare sovietică
Serge Schmemann, fiul Părintelui Alexander Schmemann, menționează în minunatul lui volumaș „Ecouri dintr-un pământ natal”, o scrisoare din partea unui membru al familiei sale dintr-o generație mai veche, care a petrecut mai mulți ani în închisorile sovietice și a murit acolo. Scrisoarea, scrisă în noaptea Paștilor din 1928 este către un alt membru al familiei, ”Unchiul Grișancik” (acesta era Grigory Trubețkoi care a reușit să emigreze în Paris). Această scrisoare ar trebui să devină una de referință pentru literatura ortodoxă și să fie martor pentru credința care i-a susținut pe atât de mulți și reînvie acum în atâtea locuri. Biruința Învierii transcende atât de mult celula sa, încât mă mir că pereții au rămas în picioare. O recomand fără cea mai mică rezervă. Continuă lectura „Paștile 1928 – Scrisoare dintr-o închisoare sovietică”
Despre cum a supraviețuit nihilismul până în zilele noastre și despre nihiliștii dintre noi
Denumim prin nihilism ideologia potrivit căreia nu există un Creator sau Cârmuitor al Creației, nu există un scop în sine al Creației (Pronie), nici o morală obiectivă cu izvor transcendent (divin), ci doar obiectivul atingerii fericirii individuale și colective a omului în această lume – exprimat, generic, ca libertate, egalitate și fraternitate – prin diverse mijloace care se revendică de la rațiune. Continuă lectura „Despre cum a supraviețuit nihilismul până în zilele noastre și despre nihiliștii dintre noi”
Cu ce se confruntă creștinii în lumea Noii Culturi
Să ne așteptăm la escaladarea ostilității, pe măsură ce discursul public îi dezumanizează pe americanii religioși.
Acum două săptămâni, vârstnicul stareț al unei mănăstări creștin-ortodoxe din zona Pacificului de nord-vest a Statelor Unite a fost lovit în față în timp ce alimenta mașina la o benzinărie. Continuă lectura „Cu ce se confruntă creștinii în lumea Noii Culturi”
Drepturile civile și libertatea
Joe Sobran
Vechiul liberalism nu cerea conformitatea în gânduri și sentimente. Cerea doar ca legea să-i trateze pe toți la fel, indiferent de rasă, credință și culoare. Onora libertatea de gândire și opinie, indiferent cât de excentrică, deoarece libertatea individuală era întreaga cheie de boltă a egalității rasiale însăși. Continuă lectura „Drepturile civile și libertatea”
Dragi creștini, nu mai e îndeajuns să muncești din greu, să-ți crești copiii și să speri să fii lăsat în pace
JONATHON VAN MAREN
Există o nemulțumire des întâlnită în cercurile pro-viață: de ce este atât de greu ca bisericile să se implice în cauzele sociale? Știm deja că și creștinii fac avorturi, lucru care ne afectează în mod direct. Știm că majoritatea creștinilor sunt împotriva avortului – așa că nu ar avea cum să fie împotriva mișcării pro-viață. Deci ce anume îi reține pe oameni de la a se implica în asta? Continuă lectura „Dragi creștini, nu mai e îndeajuns să muncești din greu, să-ți crești copiii și să speri să fii lăsat în pace”
De la realismul socialist la arta corectă politic
de Ryszard Legutko
Socialismul şi democraţia liberală manifestă asemănări izbitoare și în domeniul creaţiei artistice. Şi într-un sistem, şi în celălalt, creaţia artistică este deseori profund politică şi corelată cu programul de luptă pentru o lume mai bună. Diferenţa constă în faptul că, în timp ce în comunism s-a început cu impunerea realismului socialist tuturor creatorilor şi a materialismului istoric intelectualilor, iar pe măsura dezintegrării regimului creaţia se îmbogăţea şi se diversifica, în democraţia liberală actuală observăm un proces invers: odată cu consolidarea ei, creşte schematismul și dogmatismul ideologic. Arta socialistă şi cea democrat-liberală se orientează mai puțin după criteriul frumosului – considerat a fi anacronic -, în schimb prevalalează criteriul corectitudinii. Gândirea şi opera de artă trebuie să fie corecte. Continuă lectura „De la realismul socialist la arta corectă politic”
Amenințarea vigilantismului revoluționar
de Rod Dreher
Sunt de acord cu unul dintre cititorii acestui blog, Matt din Virginia, care spune despre conservatorii americani că privesc realitatea culturală cu atâta stupidă naivitate și că au rămas atât de înțepeniți într-o schemă de joc a anilor 1980, încât chiar cred că adevărata amenințare la adresa libertății vine dinspre Stat. De fapt, spune Matt (și are dreptate), Capitalismul Vigilent-Revoluționar (Woke Capitalism) este o la fel de mare amenințare, dacă nu cumva și mai mare. Iată ce scrie Matt: Continuă lectura „Amenințarea vigilantismului revoluționar”









