de Gladden Pappin

Până la urmă, nu a fost nici măcar strâns…

După o campanie în care am văzut cum o mulțime de partide de opoziție s-au unit pentru a răsturna guvernul național popular al lui Viktor Orbán, acesta a câștigat alegerile parlamentare din 2022 cu un uluitor avans de optsprezece puncte. Fidesz nu numai că și-a păstrat supermajoritatea parlamentară de două treimi, dar, într-un rezultat pe care niciun sondaj nu l-a prevăzut, și-a extins locurile cu încă două, la 135 din 199. Ceea ce a realizat Fidesz nu este doar echivalentul victoriei răsunătoare de optsprezece puncte avans a lui Reagan la alegerile din în 1984 – mai mult, a făcut asta efectiv de patru ori la rând.

Nu există o „societate deschisă”

de Patrick J. Deneen

Colegul și prietenul meu, profesorul Dan Philpott, a scris un eseu lung, apărând libertatea academică în cadrul universității, inclusiv – și mai ales – la Universitatea Notre Dame. El se alătură altor voci catolice conservatoare proeminente, care solicită apărarea solidă a libertății academice, în special profesorul Robert George de la Universitatea Princeton și propriul nostru profesor Phillip Munoz. Profesorul George este chiar co-fondotarul unei instituții – „Alianța pentru Libertatea Academică” – care face ca apărarea libertății academice să fie misiunea sa, în special căutând să creeze o alianță între conservatorii religioși și diverși „liberali clasici” laici, cum ar fi profesorii Jonathan Haidt și Steven Pinker.

de Rod Dreher

Dacă nu ați ascultat încă interviul din podcast-ul pe care eu și Kale Zelden l-am făcut cu „Helena”, o femeie de 23 de ani care a trecut înapoi de la ”transgender” la femeie biologică, vă îndemn cât pot eu de tare să o faceți. S-ar putea să credeți că vă pricepeți bine la acest fenomen, dar vă garantez că pentru majoritatea dintre voi nu e chiar așa. Nici eu nu eram pregătit pentru asta, deși am citit tot timpul despre asfel de lucruri:

de Sohrab Ahmari

Invazia Ucrainei de către Rusia este o mare problemă și un lucru foarte rău. Permiteți-mi să estimez că evenimentul a declanșat și un nou focar de isterie în masă în rândul clasei conducătoare occidentale, cel mai grav de până acum.

Tocmai atunci când sobrietatea, responsabilitatea, probitatea și abilitățile diplomatice sunt cele mai necesare, experții noștri și factorii de decizie ne oferă opusul: emoție cutremurătoare, propagandă ieftină, fantezii delirante, refuzul de a dialoga și de a detensiona. Și partea cea mai proastă este că totul este al naibii de familiar. Încă o dată, cădem – sau mai degrabă, suntem conduși – în capcane informaționale structurale care împiedică luarea deciziilor corecte și forțează alegeri politice pe care le-am putea regreta foarte mult, atunci când va fi prea târziu.

de Rod Dreher

Războiul din Ucraina a început cu doar o săptămână în urmă, iar noi, cei din Vest, cedăm în fața isteriei antirusești, care este înfricoșătoare, iar uneori poate fi dezgustătoare. Credeam că cei mai mulți dintre noi am înțeles că putem să disprețuim acțiunile unui guvern fără a demoniza toți oamenii unei țări. Am crezut că cei mai mulți dintre noi din Occidentul iluminat știm că învinovățirea colectivă este un lucru teribil.

M-am înșelat.